Kuleba nu crede în termenul „iminent”: Trupele ruse deja concentrate nu sunt suficiente pentru o invazie la scară mare

Armata rusă care a fost mobilizată în Belarus și la granițele Ucrainei pune o presiune mare, dar nu este suficientă pentru o operațiune pe scară largă, a declarat, marți, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. Acesta nu a exclus scenariul unei invazii la scară mai mică sau doar o manevră de amenințare, dar fără utilizarea forței.

Într-o conferință cu presa străină, la care a participat și Universul.net, oficialul de la Kiev a mai afirmat că Ucraina și SUA văd lucrurile la fel, în ceea ce privește nivelul amenințării ruse, dar pot exista diferențe de ton. Totuși, Kuleba a insistat asupra faptului că trebuie renunțat la accentul pus pe termenul „iminent”, privind scenariul unei invazii.

„Ceea ce spunem noi este că trebuie să rămânem raționali”, a afirmat Dmitro Kuleba, adăugând că situația este foarte complexă și că descrierea ei într-o singură propoziție riscă să piardă din vedere detalii importante.

Nu există diviziuni între mine și secretarul de stat Blinken, între președintele Zelenski și președintele Biden, a completat ministrul de la Kiev.

Obiectivele reale ale Rusiei țintesc dincolo de Ucraina, de aceea un eșec al Vestului în Ucraina va trimite mesajul că Vestul este incapabil de a-și apăra principiile și de a se apăra, a mai spus Dmitro Kuleba. Potrivit acestuia, în ciuda fake news-urilor rusești, Ucraina nu plănuiește niciun atac și se observă deja că diplomația funcționează: Suntem la începutul lui februarie și iată că eforturile diplomatice continuă. Oficialul a salutat și recentul format de negociere de la Paris.

Șeful diplomației de la Kiev a mai punctat faptul că Rusia investește în destabilizarea și din interior a Ucrainei.

La faptul că Statele Unite sunt dispuse să discute despre un angajament de a nu desfășura rachete sau forțe de luptă în Ucraina dacă Rusia este de acord să facă același lucru, potrivit scrisorilor confidențiale transmise Kremlinului, publicate de El Pais, Dmitro Kuleba a răspuns, marți, astfel: Dacă această propunere este acceptată pe baze de reciprocitate, asta înseamnă că Rusia trebuie să își retragă tehnica. Nu avem nicio obiecție.

Context – întrebări și răspunsuri

Aliaţii din cadrul NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina. Iată care sunt în acest context, potrivit unei analize difuzate joi de agenţia Reuters, câteva dintre dilemele legate de următorii paşi ai Alianţei, transmite Agerpres.

Nu militar. Ucraina nu este membră a NATO şi alianţa nu este obligată prin tratate să o apere. Preşedintele american Joe Biden a declarat că nu va trimite trupe americane sau aliate pentru a lupta contra Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Kievul este un partener apropiat şi, la summitul NATO din 2008, i s-a promis aderarea ulterioară la Alianţă.

Pentru moment, NATO, din care fac parte 30 de state, cooperează cu Ucraina pentru a-i moderniza forţele armate. Canada operează un program de instruire în Ucraina, iar Danemarca îşi intensifică eforturile pentru aducerea armatei ucrainene la standarde NATO. Alianţa a mai spus şi că va ajuta Ucraina să se apere împotriva atacurilor cibernetice şi îi furnizează echipament de securizare a comunicaţiilor pentru comandamentul militar.

Ce se întâmplă cu înarmarea Ucrainei?

SUA, Marea Britanie şi statele baltice trimit arme în Ucraina, inclusiv rachete antitanc, arme uşoare şi nave. Turcia a vândut drone Kievului, pe care acesta le-a utilizat în estul Ucrainei împotriva separatiştilor sprijiniţi de Rusia.

Cu toate acestea, Germania se împotriveşte trimiterii de arme în Ucraina. Berlinul a promis, în schimb, un spital complet de campanie şi instruirea necesară pentru partea ucraineană, asistenţă evaluată la 6 milioane de dolari.

Aşadar, de ce pune NATO forţe în standby?

Alianţa este îngrijorată de o potenţială extindere a unui conflict între Rusia şi Ucraina, mai ales în regiunea Mării Negre, unde Rusia a anexat Crimeea în 2014, şi în Marea Baltică.

Departamentul Apărării al SUA a plasat 8.500 de militari în stare de alertă ridicată. Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi patru avioane de luptă F-16 în Lituania. Spania a trimis un dragor de mine şi o fregată pentru a se alătura forţelor navale ale NATO în Mediterana şi în Marea Neagră. Madridul examinează şi trimiterea de avioane de luptă în Bulgaria, în vreme ce Ţările de Jos au oferit două avioane F-35 Bulgariei începând din aprilie. Franţa ar putea trimite trupe sub comandă NATO în România.

De ce nu acţionează aliaţii mai rapid?

Rusia afirmă că nu are intenţia de a invada Ucraina.

NATO, care este o organizaţie atât politică, cât şi militară, a propus mai multe discuţii cu Moscova în formatul Consiliului NATO-Rusia la Bruxelles pentru găsirea unei soluţii.

Mai mult, în NATO, ca alianţă a 30 de state cu priorităţi diferite, deciziile sunt luate colectiv şi poate lua timp spre a reuni trupele necesare pentru misiuni comune.

Aliaţii din NATO discută acum dacă să crească efectivele trupelor desfăşurate prin rotaţie în estul Europei. Subiectul va fi în atenţia miniştrilor apărării la reuniunea programată la mijlocul lui februarie la Bruxelles.

NATO dispune de patru grupuri de luptă, de circa 4.000 de militari, conduse de Canada, Germania, Marea Britanie şi SUA, în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia.

Aceste trupe servesc drept ‘declanşator’ pentru sosirea rapidă a forţei de reacţie de 40.000 de militari a NATO şi suplimentarea cu trupe şi arme americane de peste Atlantic.

Deciziile majore ar putea să nu apară înainte de luna iunie, când liderii NATO se vor reuni pentru un summit la Madrid, unde se aşteaptă aprobarea unui nou master plan, intitulat Concept Strategic, în parte spre a consolida concentrarea pe descurajarea Rusiei.

Cum este probabil că va acționa NATO în Marea Neagră?

Guvernul bulgar a declarat că este pregătit să reunească o forţă de 1.000 de militari în ţară, sub comandă bulgară şi în strânsă cooperare cu NATO, posibil cu unii soldaţi furnizaţi de alte state ale Alianţei. Forţa ar putea fi alcătuită până în aprilie sau mai.

NATO are desfăşurată în România o forţă terestră multinaţională de până la 4.000 de militari. De asemenea, SUA au soldaţi staţionaţi la baze separate în România şi Bulgaria.

România ar putea primi o prezenţă NATO mai importantă, după ce Franţa s-a oferit să trimită mai mulţi militari. România discută cu Statele Unite despre suplimentarea trupelor americane pe teritoriul său.

Deşi operaţională din 2017, forţa multinaţională din România rămâne doar un comandament terestru, deocamdată fără forţe aeriene, maritime sau speciale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s