KOMMERSANT | Luna mai, neagră pentru economia Rusiei. Deficitul de componente și materiale, cel mai grav din 2009. L-a depășit chiar și pe cel din Covid

În aprilie 2022, PIB-ul Rusiei, care era încă în creștere în martie, a început să scadă, iar majoritatea sectoarelor principale ale economiei au prezentat o deteriorare vizibilă a dinamicii, în timp ce scăderea cererii private s-a accelerat considerabil, notează Kommersant. Potrivit sursei citate, în luna mai, industria a înregistrat o scădere bruscă a stocurilor de materii prime și materiale, pe fondul unei crize de aprovizionare.

<< Acest lucru poate înrăutăți performanța prelucrării, zonă care până acum este surprinzător de stabilă. Cu toate acestea, scăderea rapidă a stocurilor îi îngrijorează mai mult pe economiști. Şomajul rămâne la un nivel record, analiştii se aşteaptă la schimbări majore pe piaţa muncii nu mai devreme de al treilea trimestru din 2022.

După cum se așteptau analiștii (vezi Kommersant din 19 mai), rezumatul din aprilie al datelor Rosstat a permis Ministerului Economiei să înregistreze tranziția PIB-ului țării de la creștere (cu 1,3% în martie și 3,5% în primul trimestru) la un declin de 3% în termeni anuali „pe fondul unei presiunii fără precedent a sancțiunilor” cauzate de operațiunea militară rusă în Ucraina. Principala contribuție la scădere au avut-o „restricțiile de transport și logistică” și o reducere a cererii interne, în rândul industriilor, comerțului cu ridicata (minus 11,9% în aprilie față de minus 0,3% în martie, de la an la an) și transportului de marfă (minus 5,9%, contra plus 3,6%). Deși datele lunare privind PIB-ul sunt de obicei zgomotoase și inferioare datelor trimestriale, aici vorbim despre evenimente așteptate: timpul de tranziție de la creșterea PIB-ului la scădere poate fi folosit în primul rând pentru a evalua profunzimea șocului economic.

Caracterul limitat al comportamentului inerțial al economiei în fața unor astfel de probleme ale comerțului exterior și a schimbărilor în așteptări demonstrează foarte fidel datele din aprilie ale Rosstat.

De fapt, tendințele nu s-au înrăutățit în aprilie doar în construcții (în detrimentul locuințelor), complex agroindustrial și prelucrare.

Potrivit lui Rosstat, ratele de creștere a producției ajustate sezonier în agricultură au rămas practic neschimbate, la nivelul mediu lunar din 2019, din ianuarie 2020, iar în construcții le-au depășit în aprilie cu 12%. Comparativ cu valorile medii lunare din perioada pre-criză, 2019, producția a scăzut cu 6%, deși în martie fusese cu 1%, iar în decembrie 2021 – cu 2% mai mare decât acestea. Prelucrarea s-a stabilizat – plus 5% în martie și 6% în aprilie, după cum indică indicatorii de vârf (vezi Kommersant din 20 mai), deși și-a înrăutățit sensibil dinamica de la sfârșitul anului 2021, când sectorul depășise cu 10% indicii din 2019.

Indicatorii principali ai Rosstat, Institutului Gaidar, PMI S&P Global și CMASF nu înregistrează îmbunătățiri vizibile în estimările actuale ale activității afacerilor din industrie (cu excepția unei oarecare încetiniri a ritmului de creștere a prețurilor de vânzare din cauza contracției cererii). Stocurile de produse finite sunt încă reduse, ceea ce permite creșterea producției pe fondul scăderii cererii. În același timp, Institutul Gaidar și PMI S&P Global au constatat în luna mai o deteriorare accentuată a estimărilor stocurilor de materii prime și materiale asociate cu o criză de aprovizionare. IEP estimează că deficitul de componente și materiale l-a depășit pe cel din vremea coronavirus, devenind cel mai grav din 2009. „Cel mai probabil, în iunie-iulie, industria nu va putea evita lipsa stocurilor de componente și materii prime”, conchide Serghei Țuhlo, autorul estimărilor.

De notat că performanța relativ bună în domeniul procesării, împreună cu extragerile foarte rapide de stocuri indică o ajustare mai degrabă lentă decât rapidă – în fapt, e vorba de percepția crizei ca fiind fie temporară („rezervele se vor recupera apoi”), fie insolubilă („lucrăm atâta timp cât putem”: în statisticile din aprilie nu sunt semne ale reorientării importurilor de bunuri intermediare și în general ale vreunei ajustări structurale; pentru luna mai lipsesc și indicatorii indirecți.

Este posibil să fie pur și simplu prea devreme pentru a aștepta astfel de date – cu toate acestea, rata de golire a stocurilor pare foarte mare; după toate aparențele, până la mijlocul verii nu se va putea face fără oprirea unor unități de producție, chiar dacă se găsesc noi furnizori: lanțurile de aprovizionare nu pot fi construite într-o lună sau două.

Deși, potrivit Rosstat, investițiile în active fixe au crescut de la an la an cu 12,8%, în primul trimestru al anului 2022 (cu 5% față de valorile medii trimestriale din 2019, ajustate sezonier – fiind cea mai mare din 2012), deja în martie, indicatorii activității investiționale au scăzut brusc (vezi Kommersant din 17 mai). În luna aprilie, contracția cererii, reflectată de modificările cifrei de afaceri totale din comerțul cu amănuntul, catering și servicii, potrivit Ministerului Economiei, a fost de 6,7% față de anul trecut (în martie – fusese o creștere de 3,3%), în principal ca urmare a scăderii consumul de produse nealimentare. Scăderea estimată a CMASF este mai mare – 7,3% (din aprilie până în martie, ajustată sezonier – minus 8,1%, după minus 2,3% în martie). La sfârșitul lunii mai, ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a vorbit de o reducere cu 20% a cheltuielilor reale ale cetățenilor (vezi Kommersant din 30 mai) – este greu de prezis dinamica ulterioară a acestora.

Însă deteriorarea situației consumului nu se reflectă încă pe piața muncii – fenomenele de criză, potrivit lui Igor Poliakov de la CMASF, nu vor veni până în trimestrul trei. În aprilie, șomajul a reflectat un minim istoric – 4%, la fel și numărul șomerilor – 3 milioane de persoane.

Domnul Poliakov explică acest lucru prin cererea mare de forță de muncă în construcții și industrie. Nu se știe încă dacă prima creștere a șomajului în criză va coincide cu apogeul recesiunii industriale pe care Ministerul Economiei o așteaptă în toamnă, iar Banca Centrală în trimestrul IV. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s