„Arhitectura” absenteismului la alegerile din Franța – Le Monde

În 20 de ani, partidul absenteiștilor a continuat să crească. Pe 12 iunie, 52,4% dintre alegători nu s-au prezentat la vot, în ciuda mizei politice a scrutinului. Un alt paradox este că cele două familii politice în mod tradițional cele mai penalizate de prezența scăzută la vot au obținut scoruri istorice mari, notează Le Monde.

<< Alegerile legislative nu fac excepție: încă o dată, absenteismul a doborât un record, în primul tur, duminică 12 iunie, ajungând la 52,49%. Și ne putem teme că același scenariu se va întâmpla duminică, 19 iunie: în 2017, în turul doi, 57,36% dintre alegători nu s-au mișcat spre urne, față de 51,3% cu o săptămână mai devreme. De la inversarea calendarului electoral, din 2002 – unde alegerile prezidențiale preced acum alegerile legislative – absenteiștii au continuat să-și vadă rândurile crescând. În urmă cu 20 de ani, 35,6% evitaseră urnele pentru alegerea deputaților, cu aproape 17 puncte mai puțin decât astăzi.

Pentru că fenomenul absenteist este masiv și structural. Ultimele evenimente electorale sunt dovada acestui lucru: în 2019, aproape 50% dintre francezi nu au votat la alegerile europene; în 2020, la primul tur al alegerilor municipale au stat acasă 55,25%; în 2021, pentru cele regionale, 66,72%. Singura excepție o constituie alegerile prezidențiale – cu 26,31% absenteism în primul tur, 28,01% în al doilea (cifre în creștere, însă, față de 2017). De fiecare dată, în chestiune sunt aceleași profiluri, cele mai îndepărtate de politică și anume: tineri, cei fără o diplomă, muncitorii și angajații.

„Desocializare politică”

Totuși, în 2022, campania legislativă a fost agitată, mai ales la stânga. Crearea Noii Uniuni Populare, Ecologice și Sociale (Nupes, care reunește La France insoumise, Partidul Socialist, Partidul Comunist și Europe Ecologie-Les Verts) și sloganul său „Mélenchon prim-ministru” au făcut posibilă o miză într-un scrutin este, de 20 de ani, unul al confirmării rezultatelor de la alegerile prezidențiale.

Cu promisiunea lor de coabitare, mélenchoniștii se prezintă drept principalii adversari ai președintelui Republicii, Emmanuel Macron. Și, mai presus de toate, le oferă alegătorilor dezamăgiți de necalificarea lui Jean-Luc Mélenchon în turul doi al alegerilor prezidențiale posibilitatea de a se răzbuna, și de a câștiga, poate, „turul al treilea”. Dar nu a fost de ajuns.

„Hiperpolarizarea dintre Jean-Luc Mélenchon și Emmanuel Macron i-a ținut pe oameni deoparte, mai ales pe cei de dreapta, care și-au spus că nu pot câștiga și că nu merită să meargă”, crede Brice Teinturier, CEO adjunct al Ipsos. Astfel, potrivit unui sondaj Ipsos-Sopra Steria privind votul francez (realizat în perioada 8-11 iunie, pe un eșantion reprezentativ de 3.995 de persoane, conform metodei cotelor), 49% dintre respondenți au considerat campania „inexistentă”, 36% „dezamăgitoare” și doar 15% au considerat-o „interesantă”. Electoratul Nupes se pronunță la fel, în proporții aproape egale.

Potrivit aceluiași studiu, primele trei motive invocate de absenteiști, pentru a-și explica poziția sunt: „candidații nu vorbesc suficient despre subiectele care îi privesc”, nu a fost campanie electorală și candidații care se prezintă sunt necunoscuți. Mai mult decât o pierdere de atașament, parcă ar fi la mijloc o deconectare între două lumi, cea a politicii și cea a vieții de zi cu zi. „Există o desocializare politică. O parte din electorat este indiferentă, neîncrezătoare, în afara politicii. Există o formă de fatalism, de resemnare, mai ales în clasele muncitoare”, spune Luc Rouban, director de cercetare la CNRS și autor în special al cărții La démocratie représentative est-elle en crise?.

Alegerile legislative din 2022 sunt paradoxale: în ciuda absenteismului masiv, cele două familii politice cele mai penalizate (stânga, în componența sa mélenchonistă, foarte consolidată în rândul tinerilor, și Rassemblement national (RN), foarte puternic în rândul muncitorilor și angajaților) au obținut scoruri istorice mari. Este un fenomen greu de explicat.

„Din punct de vedere sociologic, RN este prost serv it de absenteism. Nu a fost campanie și partidul este prost implantat. Rezultatul său [18,68% din voturi] este cu atât mai impresionant, subliniază Céline Braconnier, profesor universitar de științe politice, director la Sciences Po Saint-Germain și specialist în absenteism. Putem crede că fracțiunea clasei de mijloc a RN s-a mobilizat, în ciuda a orice, și că nu mai are nevoie de partid ca să meargă la vot. O migrare către clasa de mijloc (« moyennisation », orig. fr.) a sociologiei electoratului partidului de extremă-dreapta, care arată și puternica sa implantare în populație.

Doamna Braconnier continuă: „În ceea ce privește Nupes, se pare că o parte dintre tinerii absolvenți ai clasei de mijloc au fost mai puțin demobilizați decât se așteptase. Pe de altă parte, tinerii din cartierele muncitorești, care au mers la vot în alegerile prezidențiale, nu s-au întors”.

Un „reflex consumersist”

Este adevărat că printre cei mai puțin mobilizați francezi, tinerii constituie o categorie aparte. Potrivit sondajului Ipsos, 69% dintre tinerii de 18-24 de ani și 71% dintre cei de 25-34 de ani au evitat urnele în primul tur al alegerilor legislative. Cifre atât de masive, încât absenteismul riscă să devină regula pentru aceste categorii de vârstă. Este apariția unei „generații a abținerii”.

„Avem de-a face cu un fenomen probabil generațional și nu de vârstă. Aceasta înseamnă că există puține șanse ca aceste generații mai tinere, care votează din ce în ce mai puțin, să [re]înceapă să voteze pe măsură ce avansează în vârstă, în aceleași proporții precum cei vârstnici”, avertizează domnul Teinturier, într-un articol din Vie publique, apărut în martie. Trei luni mai târziu, el insistă și vorbește despre „implozia sistemului deliberativ comun”, despre „ceva profund, care subminează democrația reprezentativă”.

Factorii absenteismului, în special în rândul celor mai tineri, sunt cumulativi. Céline Braconnier subliniază astfel problema înregistrării incorecte, care afectează „40% dintre tinerii de 25-29 de ani” și de fapt împiedică un număr mare dintre aceștia să meargă la vot. „Pentru a mobiliza tinerii, este nevoie de mai mult decât de o campanie electorală. Dezamăgirea politică are cauze structurale. De exemplu, școala ar trebui să joace un rol în formarea tinerilor, să însoțească tinerii în primele experiențe electorale. Dar nu o face”, regretă ea. Fără această muncă din amonte, cei care votează sunt tinerii din cercurile cele mai apropiate de politică, cei mai bine informați, proveniți din mediile cele mai privilegiate din punct de vedere cultural și social.

Dincolo de această secesiune civică a tineretului, Luc Rouban crede, la rândul său, că absenteismul poate fi văzut și ca semnul unui „reflex consumerist”, al „transformării cetățeanului în consumator”. „Există ideea nevoii de eficacitate imediată, o nerăbdare de a obține o acțiune publică mai rapidă. Mecanismele de reprezentare politică sunt prea complexe, prea lungi”, mai crede el.

Poate exista o revenire în ceea ce privește participarea, în turul doi duminică? De regulă, absenteismul crește în al doilea tur deoarece o parte din electorat este exclusă, cum candidații acestora nu sunt calificați. Dar anul acesta, campania dintre cele două runde i-a găsit pe Nupes și tabăra prezidențială ciocnindu-se foarte dur, fiecare dorind să formeze un front larg împotriva celuilalt. Unii, cerând să fie învins șeful statului, alții trimițându-i pe Nupes și extrema dreapta spate la spate. Nu este evident că acest față în față generează mobilizare. Brice Teinturier rezumă: „Demonizarea lui Jean-Luc Mélenchon nu funcționează atât de mult și ideea ca Nupes să poată câștiga alegerile legislative nu prinde. »

La rândul ei, Céline Braconnier speră că această polarizare poate ajuta la ținerea în frâu a creșterii absenteismului: „Miza politică și dramatizarea ei pot menține mobilizarea primului tur”. Asta, pentru a avea în final o participare echivalentă cu cea din 12 iunie. Un rău mai mic. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s