Nivelul „industrial” la care Rusia folosește mercenari în Ucraina. Frustrările ucigașilor plătiți, „patronajul” armatei, firele ce duc la Putin-Șoigu

Pentru mercenarul cu apelativul „Caisă” (apelativul real a fost schimbat pentru a asigura anonimatul), războiul a început cu o zi mai devreme decât pentru toți ceilalți, în noaptea de 23 februarie 2022, notează Meduza, într-un material în care radiografiază scara „industrială” la care autoritățile ruse utilizează mercenarii în războiul din Ucraina.

La mijlocul lunii decembrie, „Caisă” a mers într-o cafenea pentru a se întâlni cu recrutori de la ЧВК Redut (ЧВК – Частная военная компания – firmă militară privată – n.tr.). „Nouă [candidaților pentru detașament] ni s-a spus: Înainte de Anul Nou, trecem pe acolo [în Donbas]”, își amintește mercenarul. „Noi, desigur, am avut o atitudine de tipul: Nu, haideți să facem sărbătorile acasă”.

Drept urmare, Caisă a ajuns în Lugansk abia în ianuarie, în același timp a semnat un contract cu Redut (alte detașamente de recunoaștere de mercenari se pregăteau de război în aceleași zile, confirmă interlocutorii Meduza). O lună mai târziu, „războiul a început chiar în fața ochilor mei”, își amintește Caisă, cu o evidentă încântare.

În noaptea de 23 februarie, detașamentul său a trecut la recunoaștere.

Am navigat [a traversat râul] Seversky Doneț [albia căruia a fost linia de demarcație a forțelor din Donbas, după 2014]. Pe un întuneric total, am trecut spre ei [armata ucraineană], în spatele lor.

Ne-am târât în ​​jurul Staniția Luhanska. Două zile a tot fost o ploaie înghețată. Și am stat întinși, întinși, întinși – mi-au obosit ochii de la lumina de noapteChirurgul nu ne dăduse încă ok-ul pentru a elimina [ucide] – din câte îmi amintesc acum.

Echipa de recunoaștere avansa din ce în ce mai adânc. „Trecusem deja [satul] Bolotnoie, ne-am dat seama unde sunt pozițiile lor, am notat totul, iar în după-amiaza zilei de 23 am primit ordin să plecăm urgent de acolo”, își amintește un interlocutor Meduza, de la ЧВК Redut. „De îndată ce am plecat [și am transmis datele] – a și început! Pregătiserăm complet prima pătrundere. În linii mari, am început războiul”.

În primele ore ale războiului, autoritățile autoproclamatei LPR au anunțat că Stanița Luganskaia a intrat sub controlul lor. Două zile mai târziu, acest lucru a fost recunoscut și de biroul președintelui Ucrainei.

Și deja la începutul lunii martie, detașamentul lui Caisă a ajuns în nordul Ucrainei – a dat peste un punct de control înătirt al Forțelor Armate ale Ucrainei. Lupta a început. „Dacă nu ar fi fost acest nenorocit de punct de control… Nu mai ningea, iar cadavrele băieților noștri erau toate acolo”, își amintește mercenarul. „Acolo aveau un tanc ascuns: când a tras, unul dintre luptătorii noștri a primit în obraz un fragment [de mărimea] unei cutii de chibrituri!”

Războiul se desfășura deja de câteva săptămâni, dar nu erau nici urmă de luptători Wagner pe front, își amintește Caisă. Dar mercenarul a încetat să se mai întrebe de ce cea mai faimoasă companie militară privată rusă, care luptase deja în Donbas cu opt ani în urmă, nu a apărut încă în prima linie: după prima rană, nu a fost la înălțime.

„Bucătarul”, la război

În februarie, când Redut și alte unități de mercenari se aflau deja la Lugansk și Donețk, ЧВК-ul Wagner nici nu avea de gând să meargă în Ucraina, au declarat pentru Meduza veterani ai unei companii militare private și o sursă apropiată conducerii acesteia.

În ajunul unui război la scară largă, Evgheni Prigojin — om de afaceri apropiat de Kremlin și personal de Vladimir Putin, considerat totdată și proprietarul ЧВК-urilor — a dezvoltat relații tensionate cu conducerea țării. Omul de afaceri a fost în conflict atât cu Ministerul rus al Apărării, cât și cu administrația prezidențială (AP), spun două surse Meduza, apropiate AP, și două cunoștințe ale omului de afaceri confirmă.

În special, Prigojin s-ar fi pronunțat împotriva lui Serghei Kirienko, adjunctul șefului administrației prezidențiale a Federației Ruse, care face parte din noul „cerc interior” al președintelui care s-a conturat după 24 februarie, precum și împotriva politicii interne a blocului Administrației Prezidențiale, pe care Kirienko îl supervizează. Meduza a obținut această informație de la doi interlocutori apropiați Administrației Prezidențiale și de la o sursă apropiată guvernului din Sankt Petersburg.

Pe lângă remarcile generale în spiritul faptului că tehnologii de la Kremlin lucrează „neglijent” (după cum se exprimă unul dintre interlocutorii Meduza), Prigojin a fost nemulțumit de faptul că blocul politic intern al Administrației Prezidențiale îl sprijină pe guvernatorul de Sankt Petersburg, Alexander Beglov. Antreprenorul, ale cărui active, într-o proporție semnificativă, se află în Sankt Petersburg, a fost mult timp și deschis în conflict cu conducătorul orașului.

Cât despre ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu (un alt membru al „cercului interior”) al lui Putin, disputa lui Prigojin cu el a avut două motive:

  • Antreprenorul a criticat acțiunile armatei ruse în Siria, considerând că „se poate lucra mult mai eficient”. Omul de afaceri considera că armata rusă lupta acolo folosind „metode învechite” (ЧВК-ul Wagner a luptat și în Siria).
  • La rândul său, lui Șoigu i-a displăcut modul în care Prigojin, activ de mulți ani în afacerea cu restaurante (fiind chiar cunoscut drept „bucătarul lui Putin”), a asigurat hrana militarilor. În 2018, serviciul rusesc al BBC a relatat că Prigojin a pierdut o parte semnificativă din contractele guvernamentale cu Ministerul Apărării. Publicația a sugerat că acest lucru se poate datora și relației tensionate dintre Prigojin și Șoigu. În același timp, o parte din contracte au rămas în continuare executate de companiile omului de afaceri. Din iunie 2022, Ministerul Apărării din Federația Rusă a continuat să încheie contracte cu companiile sale. Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a răspuns întrebărilor Meduza despre conflictul dintre Șoigu și Prigojin. Serviciul de presă al companiei „Concord”, a lui Evgheni Prigozjin nu a comentat relația antreprenorului cu armata și Administrația Prezidențială.

Pe fondul acestor dispute, s-a răcit și relația lui Prigojin cu președintele rus (deși sunt prieteni apropiați de mulți ani), spun doi interlocutori Meduza, apropiați Administrației Prezidențiale.

În ajunul zilei de 24 februarie, Prigojin „a încercat, fără succes, să-și activeze contactele din Direcția Principală a Statului Major”, a declarat, pentru Meduza, Hristo Grozev, jurnalist de investigație la Bellingcat Rusia. Cu toate acestea, „s-a dovedit pentru el abia după începerea invaziei”.

Ca urmare, Wagner nu era pregătit să participe la „operațiunea specială” – chiar în ziua în care a început, recrutorii companiei i-au informat pe candidați că nu vor crește deocamdată recrutarea.

„Prigojin nu este implicat în niciun fel în Ucraina”, a afirmat, pentru Meduza, un cunoscut al omului de afaceri, în primele zile de război. „El a spus că numai la ordinul personal al lui VVP va face acest lucru, iar personal și nu prin link video, cei doi nu mai comunicaseră de șase luni. Timp de jumătate de an [înainte de începerea războiului], VVP nu lăsase pe nimeni să intre la el”.

Listele negre

În locul „wgneriților”, în primele săptămâni de război, pe front, au fost cei de la ЧВК-ul Redut. Luptătorul de la această firmă își amintește:

  • În Lugansk și Donețk erau unități de la Redut. În timp ce lucram pe direcția Harkov, alți redutoviți au intrat prin Belarus și au pornit spre Kiev. Și nici măcar nu ne cunoaștem: sunt foarte mulți oameni diferiți aici.
  • Când convoiul Redut de la Harkov [21 și 22 martie] s-a întors la Lugansk, a mers continuu câteva ore. UAZ, autobuze – totul se mișca. Și aceștia erau tocmai redutoviții, doar unități diferite: IlimovțîiHuliganiLupi. Sute de oameni.

(…)

Mai mult, au format noi detașamente Redut și le-au trimis în Ucraina, într-o grabă incredibilă. Pentru a găsi rapid oameni care să participe la „operațiunea specială”, firma de mercenari a recurs la „listele negre”, cele pe care ani buni fuseseră trecute numele luptătorilor și comandanților care fie nu trecuseră de un interviu cu compania, fie fuseseră concediați din ea.

De exemplu, din 2020, Ivan Miheev, cu indicativul „Sever”, se afla pe „listele negre” ale Reduta. În trecut, acest comandant de detașament fusese dat afară cu scandal. „A plecat, trântind ușa, apoi deodată a devenit din nou comandant”, spune, cu surprindere, un mercenar care lucrase cu Sever. (…)

În primele zile ale războiului, un mic grup din „Nord” a trecut granița belaruso-ucraineană și a început să se deplaseze spre Kiev, ca parte a unei coloane de arme combinate. „Au ajuns la regimentul 45 [din 2015 – brigada 45] și la SOBR Ivanovo”, explică o sursă familiarizată cu evenimentele.

Aproape imediat, grupul Nord a suferit pierderi semnificative. „A intrat sub focul prietenesc. Două coloane [rusești] care se mișcau paralel una cu cealaltă au tras una în cealaltă”, a descris situația, pentru Meduza, fostul coleg al lui Miheev. Se confundaseră unul cu altul ca fiind dușmani. Aparent, nu existase comunicare și coordonare”.

Pe cei din grupul „Nord”, răniți sub focul prietenesc, au reușit să îi scoată din Ucraina. Comandantul a murit pe 20 martie, pe masa de operație, „de la un cheag de sânge”, după cum spun colegii săi.

Informațiile despre moartea comandantului sunt confirmate de rapoartele Uniunii Voluntarilor din Donbas (Miheev fusese membru al organizației) și de cunoscuții săi, care au publicat mai multe necroloage pe rețelele de socializare. A fost înmormântat pe 28 martie.

„Statul ne-a prins pe toți în capcană”

ЧВК-ul Redut, care este încă larg reprezentat pe front, este controlat în totalitate de Ministerul Apărării, potrivit a patru interlocutori Meduza, printre care și un fost comandant al unuia dintre detașamentele Redut.

„Redut este o companie a Direcției Principale de Informații”, a declarat, pentru Meduza, un recrutor cu indicativul Kibarda, care lucrează la poligonul Trigulai, al armatei, din Tambov (patru interlocutori ai Meduza au vorbit despre recrutarea în masă organizată de Statul Major, care duce la Redut și alte detașamente, prin Tambov; Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a comentat această informație).

„Redut este complet un subiect al Ministerului Apărării”, confirmă o sursă apropiată conducerii ЧВК-ului Wagner. „În ceea ce privește aprovizionarea cu arme și orice altceva, Redut se află exclusiv în subordinea armatei, și foarte strâns”, este de acord fostul comandant al unuia dintre detașamentele acestui ЧВК. „În Siria, ei obțin totul din arsenalele Ministerului Apărării și Hmeimim”.

Despre faptul că în spatele Redut se află militari de rang înalt a scris și Novaia Gazeta, care a raportat prima dată despre existența acestui ЧВК.

Baza Redut, situată în Kubinka, lângă Moscova, se învecinează cu teritoriul Brigăzii 45 Aeropurtate (fost regiment). Iar oameni din regimentul 45, au declarat, pentru Meduza, veterani și luptători activi în ЧВК, gestionează efectiv compania.

Potrivit Novaia Gazeta, este în special vorba de Konstantin Mirzaiants, fostul comandant adjunct al regimentului 45, ca fiind cel care ar putea gestiona treburile Redut. Într-o conversație cu Novaia, bărbatul a negat acest lucru, dar luptătorii Redut care se află acum în Ucraina susțin că Mirzaiants se află în prima linie cu ei. „Băieți, vom trece peste acest război și nu va mai exista un stat ca Federația Rusă”, îl citează mercenarii pe Mirzaiants. „Aici suntem în război cu întreaga lume” (Meduza” nu a reușit să îl contacteze pe Mirzaiants).

În brigada 45 au fost scoase pentru reorganizare detașamentele Redut, după ce a suferit pierderi. În același loc, la Kubinka, li s-a oferit să treacă la serviciul oficial contractual – adică în locul contractelor anterioare pe care luptătorii le încheiaseră cu ЧВК-uri, să semneze un contract pe termen scurt cu armata rusă.

Au fost foarte mulți solicitanți, spun trei dintre interlocutorii Meduza. Trecerea în masă a redutoviților în serviciul contractual a fost organizată „prin [ministrul adjunct al apărării Yunus-Bek] Yevkurov”, explică unul dintre mercenari. Evkurov nu a răspuns apelurilor Meduza. Ministerul Apărării al Federației Ruse nu a răspuns la întrebările despre ЧВК-ul Redut.

Cu redutoviții care au decis să semneze un contract cu armata a fost asamblat un nou detașament, al șaptelea, Topoarele, pe baza brigăzii 45 aeropurtate. „Astfel încât totul să fie prin Ministerul Apărării, să fie oferit sprijin [bun] și să nu existe întrebări stupide”, explică unul dintre mercenari.

E drept, nu a ajutat. „Statul ne-a pus în capcană pe toți: oamenii au fost răniți cu ideea că Patria suferea pentru noi, iar plățile pentru răni au fost retrase”, se plânge unul dintre mercenarii Redut, care a trecut pe un contract pe termen scurt. „Ei plătesc doar pentru infirmități”.

Pentru prima lună de serviciu contractual, unul dintre redutoviții care au vorbit cu Meduza a fost plătit cu mai puțin de 50.000 de ruble, în loc de salariul promis, de 1.800 de dolari.

Un alt mercenar nu poate primi deloc salariul: „Am fost aruncați pentru bani, am fost aruncați pentru asigurare. Am semnat un contract pe termen scurt și încă mai aruncă. Îmi datorează mai mult de 10.000 [dolari]: salariul pentru o lună și jumătate, plus lupta, plus zece [mii de dolari de asigurare] pentru rană”.

„Vreau să primesc ce mi se cuvine, dar acum sunt o creatură neputincioasă”, continuă cu tristeţe mercenarul. „Am încredere doar în mine și în AK-47-ul meu”.

„Comandantul s-a dovedit a fi un plictisit cu epoleți mari”

Luptătorii Redut din Ucraina au fost uimiți de starea armatei regulate și de amploarea pierderilor. Un mercenar cu experiență care a ajuns în acest ЧВК a declafrat, pentru Meduza:

  • „Îmi pare rău pentru acești băieți de 18 ani care au semnat contractul, crezând în stat și în comandanții lor, iar comandantul s-a dovedit a fi un prostănac obișnuit cu epoleți mari. Când băieții [pornind de la exemplul muncii ЧВК-ului] au văzut că este posibil să luăm orașe (…) și fără pierderi, au fost șocați. Oamenii [din armata rusă] sunt puși degeaba. Forțele Aeropurtate, ca ramură a forțelor armate, nu mai există: în companii au rămas de la șapte la 14 persoane. Ca să înțelegeți: într-o companie ar trebui să fie 100”.

Mercenarii Redut au fost martori la evenimentele din 11 mai, când Ucraina i-a învins rușii care încercau să treacă râul Severski Doneț. Acest lucru s-a întâmplat, potrivit interlocutorilor lui Meduza, din cauza unor greșeli tactice ale comandamentului rus.

„Acolo, în fața ochilor noștri, au pus 66 de BMD – pur și simplu, le-au ars. Pur și simplu au ars oameni în ele (adică ar fi putut muri vreo 100-200 de oameni, — aprox. Meduza), — ​​își amintește luptătorul Redut. „Mai mult, când [în timpul primei încercări de a traversa Donețul] erau deja bine bombardați, li s-a spus: Băieți, nu vă amestecați, haideți să găsim acum un alt loc de traversare!”.

Un grup de mercenari de la Redut a primit bărci gonflabile, iar noaptea s-a dus pe malul celalalt al râului, într-o misiune de recunoastere, spune un cunoscut al acestor luptatori: „Au urcat acolo sub [foc] de artilerie, au găsit loc de trecere, s-au întors – iar autoritățile le-au spus: mergeți în cealaltă direcție”. De ce? „Nu există nimeni care să vă ajute – sunt 66 de BMD-uri arse și oamenii rămași pot fi numărați pe degete”.

Pierderi au suferit și detașamentele Redut. „Am luat Tripillia și l-am zdrobit bine, apoi am mers la Berestovoie [în regiunea Donețk] pentru a închide acest inel, pentru o altă rută pentru aprovizionare”, spune unul dintre redutoviți. „Și apoi ne-au împins înapoi. Au fost pierderi stupefiante. Ce se arată la televizor… Dacă lucrurile ar sta așa în realitate, nu am fi cu Kievul, ci am fi luat deja Polonia!”

Detașamentele Redut au interacționat și cu alte unități de mercenari formate sub conducerea armatei. Cel puțin două detașamente a câte 200 de persoane fiecare au fost pregătite, pentru a fi trimise în Ucraina, la poligonul Ministerului Apărării din satul Veseli, de lângă Rostov-pe-Don (Meduza a scris anterior despre circumstanțele acestei recrutări). Aceste detașamente au intrat în Ucraina în primele zile de război, prin granița cu Belarus. Ajunși în suburbiile Kievului, mercenarii au rămas acolo până la sfârșitul lunii martie, când trupele ruse s-au retras din capitala Ucrainei. După retragerea armatei ruse au început să apară numeroase relatări despre crime de razboi comise în aceste teritorii (nu se stie nimic despre implicarea mercenarilor de la Redut și a detașamentelor care colaborau cu aceasta).

Acum, aceste unități sunt în Donbas.

Luptătorii din aceste grupuri vorbesc și despre lipsa specialiștilor militari, lipsa informațiilor și pierderile „nerezonabil de mari” (Ministerul Apărării nu a răspuns întrebărilor Meduza cu privire la amploarea acestora și a altor pierderi.)

„[Detașamentele de mercenari care au intrat în Ucraina prin Belarus] au pierdut dintr-o dată două tancuri chiar înainte de a intra în luptă”, spune sursa Meduza, apropiată detașamentelor. Unul trecuse peste o mină. Grupul de geniști atașat lor a ridicat din umeri: „Nu vă putem oferi o bandă [pentru a merge înainte]! Și ce putem face noi cinci? „Al doilea tanc a fost ars cu rachete anti-tanc tocmai atunci când se muta în poziție”.

„În zona Izium, li s-a înmânat odată o hartă [a zonei] chiar înainte de luptă: Iată! Adică, comandantul nu era familiarizat cu zona nici măcar pe hartă!” – continuă interlocutorul Meduza, apropiat acestor detașamente.

„Și acum se plâng că organizarea e de rahat, suferim pierderi grele”, spune un cunoscut al mercenarilor care au mers pe front sub conducerea Ministerului rus al Apărării. (…)

Wagner, într-o variantă diferită

Mercenarii de la ЧВК-ul Wagner au apărut pe front abia la sfârșitul lunii martie. Oamenii folosiți au fost găsiți ca urmare a unei recrutări „sălbatice, fantastice” în ceea ce privește amploarea, amintește o sursă care a asistat la aceasta.

Totuși, potrivit unor interlocutori apropiați Ministerului rus al Apărării și conducerii firmei, recrutarea a fost organizată nu de conducerea companiei, ci și de militari, care au preluat controlul asupra întregii infrastructuri de recrutare a firmelor private de mercenari: atât pe partea de recrutori, cât și în ceea ce ține de „zona de filtrare” a candidaților la poligonul de la Molkino, ca și de „brand-ul mercenar” în sine – adică o permanentă reactualizare a grilei de anunțuri de angajare.

Sub controlul Ministerului Apărării al Federației Ruse, recrutorii ЧВК-ul Wagner au recurs și la „listele negre” cu luptători respinși de-a lungul anilor. Potrivit unui fost comandant de detașament din Wagner, din 2015 pe astfel de liste s-ar fi putut strânge de la 500 la 1.000 de nume. Acești oameni, după cum primul a aflat serviciul rusesc al BBC, au început să fie chemați și ei la noul război.

În conducerea directă a firmei, acest lucru a fost perceput ca o încercare de „stoarcere a mărcii”, spune un interlocutor Meduza, apropiat de conducerea Wagner: „Ei [Ministerul Apărării al Federației Ruse] au spus de fapt că: avem nevoie de un brand, pentru că este deja promovat, și vom recruta noi înșine sub acest brand”, își amintește o sursă Meduza. „Dar atunci când iei o franciză, trebuie să urmezi regulile companiei. Și să-i respecți etica corporativă. Dar ei, scuzați-mă, iau (oameni) chiar și fără un test pentru droguri”.

„Wagner a sosit [pe front] într-un design diferit”, confirmă interlocutorul Meduza, de pe piața de contractare militară privată, apropiat de Ministerul rus al Apărări. „Au ajuns pe linia Ministerului Apărării [în baza unui contract]. Fără niciunul dintre aceste tampoane [sub formă de firme tip ЧВК]”.

Schimbările au devenit vizibile și în Molkino, unde candidații vin să fie intervievați pentru Wagner. „În ultima vreme, la filtrul de acolo nu lucra un birou Wagner, ci mai multe [structuri mercenare]: există recrutori și ei recrutează”, atrage atenția unul dintre candidați. „Au fost mai mulți oameni care au participat la interviuri”.

Ministerul rus al Apărării și serviciul de presă al companiilor lui Prigojin nu au răspuns întrebărilor lui Meduza cu privire la recrutarea făcută de ЧВК-urile Wagner.

La 16 aprilie 2022, deputatul Vitali Milonov (Rusia Unită), a publicat o fotografie în care apărea alături de Evgheni Prigojin. Cei doi erau îmbrăcați în camuflaj, zâmbind. În curtea din spatele lor se află clădirea școlii nr. 2 din orașul Pervomaisk. La doar 12 kilometri depărtare, lângă Popasna, în acele zile, luptătorii din Wagner începuseră deja să moară.

„El a stat într-adevăr pe acolo, se vedea ca un comandant”, descrie cunoștință de-a lui, din Sankt Petersburg, starea de spirit a lui Prigojin. „S-a aplecat chiar și asupra hărților militare. Totul îmbrăcat într-o rutină eroică”.

În acele zile, Prigojin, era mai degrabă preocupat de respectarea contractelor și a obligațiilor militare în Siria și Africa, deși o altă persoană din anturajul omului de afaceri nu este de acord.

În aprilie („în ziua 49-50 a operațiunii speciale”, clarifică prietenul lui Prigojin), pe fundalul eșecurilor lor pe front, Ministerul rus al Apărării a forțat totuși ЧВК-urile Wagner să mute în Ucraina câțiva mercenari din străinătate – Africa, Siria, Libia. „Un anumit contingent [militar] a fost forțat să plece”, spune o sursă apropiată ЧВК-ului și confirmată de alte patru surse dintre mercenari (serviciul de presă al Concord, companie deținută de Prigojin, nu a răspuns la întrebările Meduza).

Ministerul Apărării al Federației Ruse ar fi putut fi forțat la asta de pierderile grave suferite de detașamentele recrutate de pe „listele negre”. (…)

Ordinul de a merge în Ucraina a fost primit și de luptătorii din „stafful principal” al ЧВК-ului Wagner (…).

Un grup de „profesioniști din Wagner” a mers în Ucraina „nu din ordin, ci din motive ideologice”, adaugă cunoștința lor, într-o conversație cu Meduza.

(…)

„Liga” sau „Liga Veteranilor”

În biroul din Sankt Petersburg al ЧВК-ului Wagner, de „Liga Veteranilor” s-a auzit pentru prima dată în 2016. „Atunci, după prima Palmyra, am rămas multă vreme fără muncă”, își amintește un fost angajat al companiei. „S-a spus atunci că vin disponibilizări și că vor rămâne doar membri ai Ligii Veteranilor. Adică, personalul de comandă și cei mai experimentați și valoroși – la alegerea comandantului – luptători”.

În 2016, Andrei Troșev – în sancțiunile UE este identificat ca „director executiv al ЧВК-ului Wagner” – conducea organizația publică, „Liga pentru protejarea intereselor veteranilor războaielor locale și a conflictelor militare”.

Armata ucraineană numește Wagner „Liga” (și invers) din martie 2022 (iar activiștii ucraineni din 2018). Trei interlocutori ai Meduza, familiarizați cu împrejurările apariției detașamentului, confirmă că Liga s-a constituit la Molkino, pe baza cadrelor Wagner, dar precizează că „unitatea specială, formată din elita orchestrei (aluzie la denumirea companiei Wagner – n.tr.)”, a ajuns apoi la dispoziția Ministerului rus al Apărării și este controlată de militari.

Reprezentanții lui Evgheni Prigojin nu au răspuns la întrebările adresate de Meduza.

„Dacă n-aș fi fost și eu în acel rahat, nu aș fi crezut”

Oamenii de la ЧВК-ul Wagner sunt folosiți în Ucraina ca principală forță de atac, completând aceste unități cu trupe aeropurtate. „Aceste grupuri sunt pur și simplu date unor unități avansate ale armatei, ca și cum ar fi închiriate; pe cele mai dificile sectoare ale frontului”, spune fostul comandant al unuia dintre detașamentele Wagner. – „Dați-ne un grup de mercenari! Iată-l”.

Din această cauză, trupele Wagner suferă pierderi grele. „În prima apariție a muzicanților (aluzie la denumirea companiei Wagner – n.tr.) pe direcția Mariupol, au fost pur și simplu masacrați”, a declarat, pentru Meduza, un bărbat care și-a pierdut doi cunoscuți în acea bătălie. (…)

„În mare parte au fost acoperiți cu artilerie”, confirmă sursa de la Redut. „Și imediat au fost aproximativ 30 de refuznici [în detașament]”. O sursă Meduza, apropiată de conducerea lui Wagner, spune:

  • „Și o minte strălucită din armată s-a gândit să plaseze orchestra în centrul câmpului și să o lase să asalteze zonele fortificate fără sprijinul artileriei. Fără sprijinul aviației și artileriei și împotriva buncărelor și mortarelor inamice bine fortificate. (…)

Trei interlocutori, printre care un fost comandant al unuia dintre detașamentele Wagner și o sursă apropiată conducerii firmei, susțin că bărbatul care a comandat detașamentul de mercenari în acel atac a murit la scurt timp după.

„Comandantul grupului de muzicanți, din cauza analfabetismului său, a organizat acțiunile în așa fel încât au suferit pierderi foarte importante. Și a fost anulat chiar acolo, în tabără. La baza din Donbas, unde se aflau. A fost ca și cum ai pronunța o sentință”, spune un veteran Wagner, care îl cunoscuse personal pe presupusul comandant executat. „Conform legilor din timpul războiului”.

Alți doi interlocutori susțin că, „în circumstanțe neclare”, mercenarul a murit în Rusia, la întoarcerea din misiune.

(…)

Principala reușită pe front a wagneriților este considerată a fi capturarea Popasnei, un mic oraș din vestul regiunii Lugansk, pentru care s-au dus bătălii timp de două luni. Participanții la ciocniri susțin că Popasnaia „a fost luată în principal de Wagner”.

(…)

Totodată, wagneriții au suferit și pierderi semnificative în apropiere de Popasna – uneori se întâmpla asta, spun la unison mai mulți interlocutori ai Meduza, pentru că militarii i-au obligat să intre în luptă fără un sprijin adecvat (aceste evenimente sunt cunoscute doar din punctul de vedere al luptătorilor ЧВК). Așa că, în aprilie, două detașamente de mercenari au fost trimise în atac „cu patru încărcătoare [de cartușe] de persoană”, a declarat, supărat, pentru Meduza, o persoană care îi cunoaște pe participanții la această bătălie. „Au murit acolo cincisprezece” și câțiva alții [din detașament]”, continuă sursa. „Patru încărcătoare de persoană! Dacă eu însumi nu aș fi fost în acel rahat, nu aș fi crezut”.

Reprezentanții lui Prigojin nu au comentat, pentru Meduza, informațiile privind pierderile.

La două săptămâni după capturarea Popasnei, Wagner a fost probabil pentru prima dată lăudat la emisiunea radio-televziunii ruse de stat (deși, eufemistic): corespondentul Vesti Nedeli, Serghei Zenin, a spus că „există chiar și o orchestră militară pe această linie de front, care este întotdeauna acolo unde e foarte fierbinte, dar despre care niciodată nu se spune un cuvânt”.

Faptul că agențiile ucrainene de aplicare a legii au acuzat trei mercenari Wagner de crime de război și uciderea de civili nu fusese menționat în emisiune (Meduza nu are confirmarea sau infirmarea acestei informații). Anterior, mercenarii Wagner (și structurile afiliate ЧВК-ului) fuseseră în repetate rânduri acuzați de crime de război comise în alte țări, precum Republica Centrafricană și Libia. Printre altele, comisia ONU a subliniat că mercenarii ruși ucid și jefuiesc civili și comit violuri în grup.

După ce a înaintat pe front din Ucraina, firma de mercenari a început să prezinte propriul premiu, medalia „Pentru capturarea Popasnei”, au declarat mercenarii, pentru Meduza (nu se știe nimic despre premiile oficiale acordate soldaților obișnuiți din cadrul ЧВК în timpul acestui război). Prigojin, pentru că a trimis mercenari pe front, se pare că a fost distins cu medalia de Erou al Rusiei.

Informațiile potrivit cărora Prigojin a primit titlul de Erou al Rusiei au început să se răspândească în mass-media la sfârșitul lunii iunie. Doi interlocutori ai Meduza, apropiați Administrației Prezidențiale, confirmă informația. Potrivit acestora, decizia de atribuire a fost luată după ce ЧВК-ul Wagner s-a arătat în capturarea localităților din regiunea Lugansk.

„Deja în mai, era clar că bucătarul va termina acest teritoriu”, explică una dintre sursele Meduza. În opinia sa, „succesele” lui Prigojin au fost „și mai evidente” puse în contrast cu RPD, „unde operează în principal armata rusă și alte ЧВК-uri”. Aceste cuvinte sunt confirmate de un interlocutor cunoștință a omului de afaceri.

Acum, Prigojin se bucură de grațiile lui Vladimir Putin, spun doi interlocutori Meduza, apropiați Administrației Prezidențiale. Patronul ЧВК-ului Wagner ar fi intrat chiar și în noul „cerc interior” al președintelui.

Regimentul Sobianinski

Toți interlocutorii Meduza sunt de acord că recrutarea în ЧВК-uri (fie că este vorba despre Redut, Wagner sau vreun detașament mai puțin cunoscut) a devenit una dintre opțiunile pentru „mobilizarea sub acoperire”. Iar în războiul din Ucraina, linia dintre mercenari, armata regulată și „voluntari” a fost complet ștearsă. „Nu există unități [independente] sălbatice”, este convins mercenarul experimentat. „Toată lumea lucrează cu Ministerul Apărării”.

În regiunile Rusiei, „batalioane de voluntari” (de fapt, unități de soldați contractuali) au început să se formeze în primăvara anului 2022; de atunci, detașamentele lor au apărut în Cecenia, Tatarstan, Bașkiria, Teritoriul Perm, regiunile Kirov și Nijni Novgorod.

Meduza a aflat că Moscova are și ea batalionul propriu, finanțat de la bugetul orașului. Atât recrutorii, cât și candidații numesc această formație „Regimentul Sobianin” – i se alătură, însă, în primul rând, nu moscoviți, ci bărbați din alte regiuni (în același timp, după cum a scris Meduza anterior, public, primarul Serghei Sobianin însuși încearcă să se distanțeze pe cât posibil de război).

Unul dintre veteranii armatei, care a primit oferta de a se alătura Regimentului Sobianinski, a pus la dispoziția Meduza numărul de telefon al recrutorului. Conform datelor din aplicațiile NumBuster și GetContact, numărul îi aparține lui Roman Vladimirovici Vîsoțki (supranumit „Bulgarul”), omonim complet al fostului șef de stat major al celui de-al 9-lea regiment separat de puști motorizate de asalt al miliției populare din RPD (în fapt, armata republicii autoproclamate).

Acum, „Bulgarul” se prezintă drept „comandantul batalionului” în „regimentul Sobyaninski”. Recrutareaa început destul de recent, la 1 iulie.

Recrutorul i-a spus următoarele unui jurnalist Meduza, care i se prezentase drept candidat pentru postul de mercenar obișnuit: „Să mergem în Ucraina. În prima lună vă vom coordona la poligonul Mulino, iar când mergem după „panglică”, acolo, în consecință, un sergent obișnuit [primește] peste 200 [mii de ruble]. Această sumă include un supliment de la primarul Sobianin – 200.000, care este împărțit în patru tranșe de câte 50. În unitatea militară obțineți un card VTB – plățile de la Moscova vor merge acolo”.

Alexander Gherasimov, un purtător de cuvânt al serviciului de presă al guvernului de la Moscova, a declarat pentru Meduza că „nu este autorizat” să răspundă la astfel de întrebări (privitoare la „regimentul Sobianin”). Gulnara Penkova, șefa serviciului de presă al primarului și guvernului, nu a răspuns apelurilor sau mesajelor Meduza trimise pe rețelele de socializare.


Regimentul Sobianinski acceptă bărbați din toată țara – chiar și de vârsta pre-pensionării (până la 60 de ani), reiese dintr-un document obținut de Meduza, care descrie condițiile de recrutare. Nu este în plan oprirea recrutării nici în alte structuri rusești implicate în războiul cu Ucraina. În același timp, de peste trei luni, Ministerul rus al Apărării nu a mai raportat pierderile.

„Am deja atât de mulți prieteni acolo [în Ucraina] mutilați și uciși…”, declară, pentru Meduza, un mercenar cu experiență, care nu participă la invazie. M-am săturat pânp și să aud despre acest război. Eu pur și simplu nu mai pun mâna pe armă. Știi: a fost ucis unul, apoi altul. În curând nu va mai rămâne nimic”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s