Atunci când Rusia a vrut ca SUA să ia seama, în aprilie trecut, a trimis tancuri la granița cu Ucraina. Demonstrația de forță a funcționat: președintele Joe Biden l-a sunat pe Vladimir Putin, iar în iunie cei doi bărbați s-au întâlnit la Geneva. Dar indiferent pe ce s-au pus cei doi de acord, în legătură cu Ucraina, la summit-ul respectiv, ceva a mers prost de atunci, notează BBC, sub semnătura lui Sarah Rainsford. Corespondent BBC la Moscova, aceasta a fost expulzată la sfârșitul lunii august, după ce a fost desemnată de către autoritățile ruse ca o amenințare la adresa securității.

<< În ultimele săptămâni, tancurile rusești s-au deplasat din nou spre vest, spre Ucraina, generând avertismente noi și mai puternice din partea cercurilor de informații americane, privitor la o eventuală ofensivă transfrontalieră.

Moscova insistă că este vorba de o isterie „anti-rusă”, iar majoritatea analiștilor sunt de acord că nu există niciun motiv pentru intrarea deschisă a Rusiei – și escaladarea masivă – în conflictul din Ucraina, unde susține forțele separatiste, dar neagă mereu că are un rol direct.

„O cârpă roșie pentru un taur”

În schimb, se consideră că Kremlinul transmite mesajul că este gata să-și apere „liniile roșii” în chestiunea Ucrainei: mai presus de toate, pe aceea că Ucraina nu trebuie să se alăture NATO.

„Cred că pentru Putin acest lucru este cu adevărat important. El crede că Occidentul a început să ofere elitei Ucrainei speranţe de aderare la NATO”, a declarat, pentru BBC, analistul politic Tatiana Stanovaia, de la R.Politik.

„Instruirea, armele și așa mai departe sunt ca o cârpă roșie pentru un taur ca Putin și el consideră că dacă nu acționează astăzi, mâine vor fi baze NATO în Ucraina. Trebuie să pună capăt acestui lucru”.

Dorința Ucrainei de a se alătura blocului de securitate nu este o noutate și nici insistența Rusiei de a trata cu veto această ambiție, în ceea ce consideră a fi propria „curte din spate”.

Dar Moscova a fost zguduită recent de faptul că armata ucraineană a folosit drone turcești împotriva forțelor susținute de ruși, în estul Ucrainei; zborul în apropiere de Crimeea a două bombardiere americane cu capacitate nucleară a constituit un factor iritant suplimentar.

Există, de asemenea, îngrijorarea că așa-numitele acorduri de la Minsk, un cadru pentru încheierea conflictului de șapte ani din Ucraina, prea controversat pentru a fi aplicat, ar putea fi abandonate pentru ceva mai favorabil Kievului.

„Semnalul pe care vrea Putin să-l trimită”

În aprilie, Rusia a constatat că desfășurarea demonstrativă de forțe militare a funcționat bine, așa că repetă artificiul.

„Recentele noastre avertismente au fost într-adevăr auzite și efectul este vizibil: tensiunile au crescut”, le-a spus președintele Putin diplomaților ruși, săptămâna trecută. El a susținut că tensiunea trebuie susținută pentru a forța Occidentul să țină cont de Rusia, nu să o ignore.

„Dacă mișcările militare [din apropierea Ucrainei] sunt explicite, atunci nu este vorba despre o acțiune militară directă – este vorba despre un semnal pe care Putin vrea să-l trimită”, a declarat, pentru BBC, Andrei Kortunov, șeful think-tank-ului RIAC, de la Moscova.

Semnalul pentru Ucraina este să nu încerce nimic neplăcut, crede el, cum ar fi preluarea controlului asupra Donbasului.

Pentru Occident, domnul Kortunov spune că mesajul Rusiei este acela de a opri „infiltrarea” în Ucraina cu infrastructura NATO, inclusiv noi tipuri de arme.

„Este cu siguranță o chestiune de îngrijorare pentru Moscova”, argumentează el.

Săptămâna aceasta, într-o declarație privind Ucraina, agenția de informații externe a Rusiei, SVR, a evocat războiul din Georgia, din 2008.

Instituția a reamintit „prețul mare” plătit de președintele georgian de atunci, Mihail Saakașvili, care a declanșat un conflict total cu Rusia încercând să recâștige controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud care este susținută de Moscova.

„Scenariul georgian este pe masă și ar putea fi folosit în Ucraina”, argumentează Tatiana Stanovaia. „Asta nu înseamnă că Rusia îl pregătește; (nu înseamnă) că nu există cale de întoarcere. Cred că este doar o opțiune de moment, nu o decizie”, spune ea.

„Nu invadăm”

Ucraina însăși a respins, la început, discuțiile americane despre o acumulare neobișnuită de trupe, deși de atunci s-a alăturat corului de îngrijorări.

Potrivit șefului său de informații militare, Kyrilo Budanov, aproximativ 90.000 de soldați ruși sunt acum dislocați în vecinătatea Ucrainei – mai puțini decât în ​​timpul tensiunilor similare din primăvară.

El crede că ar putea lansa un atac din mai multe direcții, la începutul anului viitor.

Vineri, președintele Ucrainei a spus clar că țara sa nu are planuri pentru o incursiune în Donbas.

Alții sunt sceptici.

„Rusia ar dori cu siguranță să trimită semnalul că, dacă va fi forțată să lupte, va lupta”, motivează domnul Kortunov. „Dar nu văd ce se poate realiza printr-o ofensivă militară directă împotriva Ucrainei”.

„Oricum ar fi, pagubele colaterale vor fi mult mai semnificative decât orice posibil câștig”.

Așadar, este posibil ca domnul Putin să-și îngrădească pariurile.

„Bănuiala mea este că aceasta este o planificare de urgență”, a fost concluzia expertului în securitate Mark Galeotti, în podcastul său, In Moscow’s Shadow.

El sugerează că Kremlinul „creează tot felul de oportunități” și nu a fost luată nicio decizie fermă.

Dar și el se îndoiește că Moscova dorește un conflict deschis care i-ar putea aduce și mai multe sancțiuni și o ruptură totală în relațiile cu Occidentul.

„Un război prost în Ucraina ar putea spulbera unitatea și legitimitatea regimului rus”, avertizează Mark Galeotti. „Vestea bună este că bănuiesc că regimul… înțelege asta”.

În general, el crede că Kremlinul va găsi motive pentru a nu escalada situația.

Tancuri pentru discuții

Există și semne că, încă o dată, ceea ce Moscova își dorește cu adevărat să realizeze cu tancurile sale ține de a avea mai multe discuții cu SUA: un alt summit al celor doi președinți.

Este un mod riscant de a face diplomație, dar pentru domnul Putin miza este mare.

„La o întâlnire dintre Putin și Biden, niciunul nu va face angajamente clare, dar poate exista o înțelegere tacită cu privire la cât de departe sunt gata SUA să meargă în creșterea sprijinului său militar pentru Ucraina”, susține Kortunov. — Nu este imposibil.

Surse ruse spun că astfel de discuții ar putea avea loc în următoarele săptămâni, poate la început de la distanță. Casa Albă nu a confirmat încă acest lucru.

„Deși Putin are o brumă de speranță că poate face o înțelegere cu Biden, el nu va face niciun pas imprudent. Dar dacă va crede că totul este condamnat, ar putea face cele mai rele lucruri pe care ni le putem imagina”, avertizează Tatiana Stanovaia.

Atâta timp cât liderul rus are această speranță, atunci va crede că „lucrurile nu vor fi atât de îngrozitoare”. >>