Pentru rușii din Belgorod, anul 2023 s-a terminat cu un coșmar devenit realitate, iar anul 2024 a debutat cu un vis urât ce tinde să modeleze decisiv cotidianul și starea de spirit a populatiei, de aici încolo.
Pe 30 decembrie, după-amiaza, orașul de 300.000 de locuitori, capitală a regiunii cu același nume, a suferit cel mai grav bombardament, ca represalii la anterioare atacuri rusești concertate asupra civililor din numeroase localități ucrainene.
Iar nici măcar o săptămână mai târziu, autoritățile locale, neîndoielnic în strânsă sincronizare cu cele centrale, le-au propus oamenilor din Belgorod evacuări în masă. În prealabil, mai fusese prelungită vacanța școlară, iar localnicii au fost sfătuiți să își baricadeze ferestrele pentru a se proteja de schijele ce pot zbura de la viitoare lovituri venite din aceeași direcție, de peste graniță.
Această decizie a autorităților ruse, de a organiza evacuări din Belgorod, este extrem de grăitoare, având în vedere faptul că, deja de doi ani, printre grijile primordiale ale Kremlinului se numără și aceea de a-i ține pe rușii de rând într-o bulă ermetică. O bulă în care realitatea războiului declanșat în țara vecină să nu pătrundă și altfel decât prin prisma informațiilor oficiale, puternic cenzurate sau cosmetizate, despre pierderile militare înregistrate undeva departe, la distanță „sigură”, pe front.
Din februarie 2022, regimul Putin acționează pe cel puțin șase mari axe pentru a întreține ficțiunea despre justețea divină a „operațiunii militare speciale”, pe de o parte, și imunitatea absolută a populației ruse la efectele conflictului, pe de alta:
- Nu oferă publicului informații despre pierderile reale ale armatei ruse.
- Prezintă în roz situația de pe front, deși armatele sale au fost împinse mult înapoi și nici nu mai au inițiativă strategică, ambele situații fiind valabile chiar din primul an de război.
- Lasă contingente întregi de cadavre ale militarilor ruși să putrezească pe teritoriul Ucrainei, pentru a menține un flux „rezonabil” de sicrie de zinc care se întorc acasă.
- Plătește regește înrolarea la război, despăgubește regește familiile celor decedați, intimidează violent rudele care vor funeralii altfel decât discrete sau pe cele care cer insistent întoarcerea de pe front a soților, părinților sau fiilor mobilizați.
- Evită declararea unui al doilea val de mobilizare, recurgând în schimb la metode mascate pentru a completa rândurile.
- Prin intermediul rețelei de canale propagandistice, Kremlinul induce non-stop ideea că teritoriul rus este la adăpost, în ciuda evidenței – acte de sabotaj, atacuri armate, drone kamikaze ajunse până în buza Moscovei, bombardamente ucrainene asupra mai multor localități, mici și mari, de lângă frontieră.
Și totuși, vineri, 5 ianuarie 2024, guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, i-a anunțat pe cetățeni că ”încă de azi, suntem pregătiţi să vă transportăm la Starî Oskol şi la Gubkin unde veţi avea condiţii foarte confortabile, în camere încălzite şi sigure”,
Problema nu este că guvernatorul Gladkov nu ar avea dreptate să procedeze astfel, având în vedere vătămarea care le-a fost produsă localnicilor, pe 30 decembrie. Pe fond, are perfectă dreptate!
Problema este, în schimb, la formă (iar în regimurile dictatoriale, forma surclasează fondul), anume că o asemenea propunere reprezintă recunoașterea implicită, la nivel oficial, iar nu pe surse, a faptului că:
- În oraș și în regiune, nimic nu mai este cum a fost. Belgorodul nu mai este considerat un loc sigur nici măcar de către niște autorități fără egal de capabile în a induce lumea în eroare.
- Bombardamente ucrainene asupra rușilor, precum cel din 30 decembrie, sau chiar mai grave, se pot repeta.
- Însăși conducerea de la Moscova ar vedea lucrurile prin aceeași prismă, din moment ce un guvernator a îndrăznit să facă un pas atât de radical, un pas ce zdruncină din temelii o ficțiune esențială în logica Kremlinului – ficțiunea securității inalterabile a teritoriului și a locuitorilor Rusiei.
În Rusia lui Putin, un contrast mai mare care să își croiască drum între ficțiunea oficială și realitatea omului de rând nu putea fi produs nici de cel mai creativ act de propagandă ucraineană sau occidentală.
De ce s-a ajuns totuși aici?
Probabil că regimul de la Moscova a acționat astfel tocmai pentru că a citit corect semnificația mai largă a represaliilor ucrainene din 30 decembrie, asupra Belgorod (analizate AICI).
Asta înseamnă că, în 2024, Putin se așteaptă la situații cu adevărat grele pentru locuitorii de pe teritoriul rus, cu recentul episod Belgorod doar setând precedentul.
Iar pe acest fond, între foarte rău (contrastul dintre ventilarea cu aer de superioritate a ficțiunii securității și recunoașterea pe șest a realității insecurității) și foarte-foarte rău (alte incidente similare, cu număr mare de victime în rândul civililor ruși), regimul a ales, strâns cu ușa, să mizeze pe prima variantă.
Dar linia de frontieră dintre Ucraina și Rusia e una lungă, iar pe ea nu se află doar Belgorod. Potențialele ținte, pentru alte represalii ucrainene, sunt destul de numeroase. Cârpești azi la Belgorod, dar te trezești mâine cu găuri și în alte părți…
În fine, trebuie luat în calcul și un alt aspect care e greu de crezut că a trecut neobservat la Kremlin.
Datele sociologice relevă faptul că „atacurile cu drone îi deranjează pe ruși de aproape trei ori mai mult decât căderea rublei și de aproape 12 ori mai mult decât dificultatea de a călători în Europa. Și chiar și războiul părea să-i preocupe mai puțin pe oameni până în toamnă decât la începutul anului: consecințele sale zilnice îi irită aparent pe oameni mai mult decât crimele reale de pe câmpul de luptă”.
Mai sus este un extras dintr-un material despre indicele național de anxietate, sondaj realizat în Rusia la fiecare trei luni, din 2019, de compania rusă pentru dezvoltarea relațiilor publice (RCDSC). Această entitate, notează Novaia Gazeta Europa, colaborează cu marile corporații rusești – inclusiv Sberbank și Gazprom, iar rezultatele sondajului urmează întotdeauna linia oficială.
PeGloB 