Odată cu trimiterea tancurilor peste frontiera cu Ucraina, a trupelor de asasini și violatori din armata regulată, a hoardelor de pușcăriași înrolați ca mercenari Wagner, și odată cu lansările sistematice de rachete asupra civililor din țara vecină, dictatorul de la Moscova a ridicat, în paralel, un baraj informațional, în scop defensiv, și a întețit acțiunile propagandistice, cu rol ofensiv.

Pentru Putin, era esențial încă din prima fază a conflictului ca rușii lui să nu știe adevăratele motive pentru care a declanșat războiul, iar pe măsură ce invazia își rata obiectivele a devenit vital să construiască în cele mai mici detalii o realitate alternativă cu privire la mersul agresiunii armate.

De doi ani, nu mai puțin prioritar este, pentru Kremlin, și un control absolut asupra narațiunii destinate publicului internațional – de la cel din vecinătate, la cel din zonele mai îndepărtate de Rusia ale Europei și până la cel aflat dincolo de mări și de oceane.

Pentru influențarea deciziilor guvernelor lumii în favoarea Rusiei agresoare, Putin are nevoie de influențarea electoratului de care guvernele și liderii politici depind, iar pentru așa ceva solist devine cuvântul, nu tancul, nu racheta.

Altfel spus, din 24 februarie 2022, Moscova orchestrează trei tipuri de agresiune: armată (în Ucraina), de cenzură și propagandă (în Rusia), de otrăvire a percepției opiniei publice (în restul lumii).

Această dublare a războiului propriu-zis de unul informațional nu este nicidecum invenția lui Vladimir Putin și nici măcar o trăsătură exclusivă a epocii moderne. Dar momentul în care operează armat dictatorul în exercițiu de la Moscova (căci la conducerea Rusiei, în mod istoric, s-au perindat numai și numai dictatori) e totuși unul delicat: progresul tehnologic în materie de comunicare a ajuns până azi în acel punct în care nici cenzura nu mai poate fi ermetică, nici propaganda atât de greu de amendat cum era ieri.

Prin urmare, în virtutea unei înțelegeri optime a rolului amplificator pe care războiul informațional îl joacă pentru războiul armat și în virtutea conștientizării faptului că în zilele noastre există instrumente suficiente pentru a-l contracara în timp real, Universul.net a închegat o rubrică specială.

Ea demitizează, în spațiul public românesc, modul în care Kremlinul prezintă războiul din Ucraina, impactul pe care conflictul îl are asupra Rusiei, motivele de la baza lui, realitatea socio-economică din țara agresoare, determinarea și progresele țării agresate, intențiile Moscovei față de statele vecine, nivelul de coeziune și coerență al regimului Putin.

În PRESA RUSĂ, traducem materiale din rusă și, atunci când e disponibilă o astfel de versiune, din engleză.

În mod tradițional, România a reprezentat o pradă valoroasă pentru jocurile subterane de influență ale Rusiei – de la varianta sa sovietică, până la prelungirea putinistă a acesteia.

S-a impus, deci, de la sine idee unei rubrici ca PRESA RUSĂ, asigurarea unui serviciu public de acest gen.

Folosim în acest sens surse și resurse credibile, valide, verificabile și, aspect extrem de important, tributare igienei și standardelor jurnalistice universal valabile.

Am început în martie 2022, iar în a doua jumătate a lui ianuarie 2024 această adevărată „Bibliotecă pentru toți” a depășit pragul de 1.000 de materiale. Am încercat să oferim subiecte tratate in extenso, să urmărim în timp dezvoltarea principalelor teme, să oferim o perspectivă și acces la cât mai mult  context.

Nu este o muncă încheiată și nici nu se va termina când și indiferent cum se va sfârși războiul.

Pentru români și nu numai, Rusia va rămâne un orizont de dificilă actualitate și maximă reflecție, iar asta pentru multă vreme după ce conflictul ruso-ucrainean se va fi încheiat și după ce Putin va fi devenit o neagră amintire.

Vă invităm, așadar, să parcurgeți deopotrivă actualitatea și arhiva rubricii  PRESA RUSĂ pentru a înțelege mai bine ce vrea Rusia putinistă, dincolo de ceea ce spun liderii ei; ce vrea de la Ucraina, de la România, de la Europa, de la America și de la Sudul global; dar și ce vrea de la ea însăși; cum se vede pe sine și cum îi vede pe ceilalți, azi și peste ani; ce face acum, ce e probabil să facă mâine.

În PRESA RUSĂ, galeria de subiecte și teme este una generoasă:

•  Realitatea frontului.
• Greutățile întâmpinate de regim, dar și punctele forte pe care încă poate miza.
• Impactul necosmetizat al razboiului asupra sistemului de educație, sanitar și juridic/penal.
• Modificările din piața muncii.
• Starea presei și a societății civile.
• Evoluția economiei și marja în care poate acționa Banca Națională a Rusiei
• Industria hidrocarburilor, la zi dar și perspectivele ei pe termen cel puțin mediu.
• Industria auto și a înaltei tehnologii.
• Ce s-a ales de cercetare, cum a decăzut cultura.
• Peisajul mass-media și al sferei ONG.
• Concret, cum și prin ce canale dă Kremlinul ordine presei din Rusia.
• Ipocrizia celebrilor propagandiști ai lui Putin, viața luxoasă și potele ascunse.
• Impactul sancțiunilor.
• Dependența de China, oportunitățile și temerile chinezilor, așteptările și temerile Moscovei în raport cu Beijingul.
• Relația cu statele ex-sovietice din Asia Centrală.
• Mutațiile survenite în relațiile speciale ale Rusiei cu marile puteri continentale.
• Nivelul de penetrare în societate, școală și economiebal galaxiei de servicii secrete.
• Corupția și clanurile din servicii.
• Epurările din economie, politică și structurile de securitate.
• Fenomenul Prigojin.
• Relația centrului cu regiunile și zonele autonome.
• Situația minorităților.
• Conflictele dintre sferele mici și mari ale puterii.
• Culisele Kremlinului.
• Viața excentrică și bunăstarea beizadelelor.
• Păcatele și păcătoșii din Biserica Ortodoxă Rusă.
• Fețele noi disidențe ruse.
• Izolarea și corupția Bisericii Ortodoxe Ruse.
• Alegerile prezidențiale din martie 2024.
• Potențialul și limitele arsenalului nuclear al Rusiei.
• Potențialul și limitele arsenalului convențional al Rusiei.
• Războiul în imagini.
• Grupajul de știri- INFO RUSIA.
• Pierderile de trupe și echipamente înregistrate de ruși în războiul din Ucraina.
• Situația prizonierilor de război și a a familiilor celor dispăruți în misiune.
• Sex-appeal-ul real al mobilizării.
• Arhiva Navalnîi – investigațiile fără termen de expirare, despre putreziciunea sistemului de putere păstorit de Putin.

Există, în România, politicieni/partide și un public captiv al acestora, care minimizează mutațiile produse în Rusia de frontul din Ucraina și care iau în deșert pericol militar moscovit la adresa românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Informațiile și analizele disponibile fac nu doar de neînțeles, ci și suspectă orice brumă de atașament față de agenda Rusiei în general și a celei putiniste în special.

Cele peste 1.000 de materiale din rubrica PRESA RUSĂ sunt, în acest sens, un suplimentar argument – concret, credibil și care sfidează timpul.