Putin vrea să îndoaie NATO și Europa

Menținând presiunea militară asupra Ucrainei, stăpânul de la Kremlin visează să resusciteze imperiul sovietic, scrie Le Figaro. Un text care, deși publicat de cotidianul francez în 2 ianuarie, își păstrează relevanța.

<< Pentru Vladimir Putin, istoria cu siguranță nu trece. De la sosirea la Kremlin, în 2000, fostul ofițer KGB a rescris anumite capitole, în special pe cele care, după căderea comunismului, susținuseră pierderea influenței Moscovei asupra vecinilor săi.

A șters sau golit de conținut independența din 1991, a reluat Războiul Rece în avantajul său: președintele rus, care consideră dispariția URSS drept o „catastrofă geopolitică”, vrea să revizuiască ordinea internațională post-sovietică și să refacă poziția fostelor republici URSS.

Obsedat de ideea unei contagiuni democratice și liberale venite din Ucraina care ar putea amenința regimul său, Vladimir Putin le-a propus, pe 17 decembrie, americanilor și NATO o nouă Ialta, care să-i alunge din estul Europei, să redeseneze harta geopolitică a continentului și să permită Moscovei să recâștige controlul, direct sau indirect, asupra fostului glacis sovietic. Ucraina este principala țară țintă. Spre deosebire de Georgia, a cărei rebeliune s-a slăbit după intervenția militară rusă din 2008, și de Belarus, nevoit să-și îndoaie genunchiul în fața presiunilor politice și economice de la Kremlin, Ucraina, în ciuda anexării Crimeei în 2014 și a destabilizarii Donbassului, îşi proclamă neobosit ataşamentul faţă de Occident şi faţă de democraţie. Bate din ce în ce mai tare la ușile NATO și ale Uniunii Europene. Dar pentru Vladimir Putin, perspectiva ca acest mare vecin să intre în Alianța Atlantică, oricât de îndepărtată, a fost întotdeauna o linie roșie.

Restaurarea unei zone de influență rusă în est

Problema ultimatumului rusesc, care va fi în centrul întâlnirii dintre Joe Biden și Vladimir Putin de la Geneva din 10 ianuarie (articol apărut în 2 ianuarie – n.tr.), nu privește numai Ucraina. Cele două tratate propuse pe 17 decembrie de către președintele rus Statelor Unite și Alianței Atlantice, somându-le să le accepte „imediat”, echivalează de fapt cu o prăbușire a NATO. Vladimir Putin cere abandonarea oricărei lărgiri ulterioare a Alianței, înghețarea permanentă a bazelor acesteia de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, retragerea armelor nucleare americane din Europa. De asemenea, Kremlinul solicită NATO să-și înceteze activitățile în țările din Europa de Est și în special în țările baltice și în Polonia, unde Alianța s-a consolidat în cadrul măsurilor de „reasigurare” a aliaților săi. Îi împinge indirect pe americani să părăsească Europa de Est. „Vladimir Putin vrea să șteargă prăbușirea URSS. El crede că echilibrul de putere s-a schimbat și că acum este în favoarea puterilor revizioniste anti-occidentale”, scrie istoricul Françoise Thom, într-un articol publicat în Desk Russia.

Președintele rus vrea să-și spună cuvântul în domeniul securității europene. În 1945, conferința de la Yalta a încurajat împărțirea Europei. Așa cum Stalin obținuse la acea vreme de la Roosevelt și Churchill recunoașterea unei zone de influență rusă în Est, Vladimir Putin le cere acum americanilor recuperarea, care s-a topit treptat odată cu apropierea fostelor țări sovietice de Occident. El vrea să refacă spațiul post-sovietic într-o sferă de interes vital și dominație exclusivă a Rusiei, recunoscută ca atare de către Occident. Altfel, Kremlinul amenință Ucraina, dar și Occidentul, „cu o alternativă militaro-tehnică”. „Europenii trebuie să se gândească, de asemenea, dacă vor să evite să facă din continentul lor scena unei confruntări militare”, a spus ministrul adjunct de externe, Alexander Grushko.

Americanii, într-un impas

Statele Unite și NATO au condamnat cererile Kremlinului. Dar președintele rus este într-o poziție puternică. „Dacă Vladimir Putin se comportă de parcă ar avea puterea în această chestiune, este pentru că acesta e cazul”, scrie Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, în Foreign Affairs. El a adunat peste 100.000 de oameni și echipament greu la granițele Ucrainei, unde poate declanșa o intervenție militară în câteva ore. Pe lângă șantajul militar, Vladimir Putin beneficiază și de slăbiciunea americanilor.
Adevărat, ei au amenințat Moscova cu noi sancțiuni dacă invadează Ucraina. Dar susținând că nu vor folosi forța militară pentru a o apăra… ei bine, în est, americanii privesc mai mult spre Beijing decât spre Moscova. „Există inerție intelectuală în administrația Biden pe tema ruso-ucraineană. Cu multă jenă și puțină imaginație. Vladimir Putin a pus degetul pe contradicția politicii externe americane, care, pe de o parte, refuză să pună veto asupra intrării Ucrainei în NATO și, pe de altă parte, nu vrea să apere Kievul în cazul unui „atac militar rusesc”, explică Benjamin Haddad, directorul programului Europa al Atlantic Council. Pe 10 ianuarie, la Geneva, Joe Biden speră să evite angrenajul și să „cumpere timp” pentru a găsi o soluție diplomatică la criza din Ucraina. Dar riscul, continuă Benjamin Haddad, este ca americanii să fie prinși în capcană. Reacția inițială la amenințările rusești ar fi trebuit să fie mai puternică. Pentru a negocia, trebuie să fii într-un echilibru de putere”.

În acest context, ce teren comun vor putea găsi cei doi președinți pe malul lacului Geneva? Unii ridică posibilitatea unui moratoriu privind extinderea NATO la Ucraina și Georgia. Dar concesii prea puternice de la Casa Albă, pentru a respecta liniile roșii ale Kremlinului, ar da o nouă lovitură credibilității americane în lumea deja grav afectată. În august 2013, renunțarea lui Barack Obama de a lovi regimul sirian, care trecuse linia roșie a armelor chimice, a slăbit permanent discursul american și a deschis o autostradă pentru intervențiile rusești în regiune. Retragerea dezastruoasă din Afganistan din august 2021, care a creat imaginea unei Americi slabe și evazive, nu a făcut decât să accentueze îndoielile cu privire la fiabilitatea Statelor Unite față de aliații săi. De la această retragere, țările din întreaga lume își redefinisc aliniamentele geopolitice.

Tonul deosebit de dur al Rusiei, care exclude orice „concesi” la cererile sale, nu a fost atenuat la discuția telefonică din 30 decembrie, care a avut loc la cererea Kremlinului, dintre Joe Biden și Vladimir Putin. Președintele SUA a spus – încet – că este „hotărât” să reacționeze la o nouă invazie rusă a Ucrainei. Vladimir Putin, la rândul său, a cerut „rezultate” la revendicările sale de garanție a securității.

UE redusă la stautul de spectator

În timp ce ultimatumul se adresează americanilor și europenilor, Europa a fost exclusă de la negocierile din 10 ianuarie. Vladimir Putin, care nu ia în serios Uniunea Europeană, divizată și reticentă la raporturile de forță a impus un tête à tête cu Statele Unite, ca în zilele Războiului Rece. Ca niciodată, Josep Borrell, ministrul de externe al UE, a fost mai ferm decât Casa Albă în condamnarea cererilor ruse, care sunt considerate „complet inacceptabile”. La fel și amenințările la adresa Ucrainei. „Integritatea teritorială a unei țări și dreptul unui stat suveran de a decide asupra propriei cooperări cu alte țări sau alianțe, aceste principii nu sunt negociabile”, a avertizat el. Cu toate acestea, Europa a fost ținută deoparte de către Rusia, care nu vrea să-și discute soarta și redefinirea arhitecturii de securitate a continentului decât cu Statele Unite…

În ceea ce privește Ucraina, perspectiva ei de a adera într-o zi la NATO este și mai îndepărtată. Specialista în Rusia, Françoise Thom, avertizează: „După Munchen, în 1938, occidentalilor le-a fost foarte rușine că au abandonat Cehoslovacia în ghearele lui Hitler. Astăzi dezamăgim laș Ucraina, dar nici măcar nu ne dăm seama de dezonoarea noastră și de pericolul de a ceda în fața unui agresor”. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s