Sunt oligarhii lui Putin pregătiți de război? – CEPA

<< Cât de pregătit este cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin pentru consecințele unui „război mare”, sancțiuni inevitabile și ruperea completă a relațiilor cu Occidentul? Cu 100.000 de militari și echipamentele lor dislocate în mod amenințător în jurul granițelor Ucrainei, lumea se concentrează pe evoluțiile diplomatice și militare. Dar pentru superbogații Rusiei, bărbații (în cea mai mare parte) ai căror bani sunt protejați și adesea direcționați de către Kremlin, accentul se va pune în altă parte, întrebându-se: „Va aduce, dinspre Vest, această ultimă criză generată de Putin un val de sancțiuni care pot să dizolve avuția?” >>, notează CEPA.

<< Experiența sugerează că entuziasmul lor pentru război și pentru consecințele sale nu sunt atât de mari. Folosirea de către Occident, în anii precedenți, a sancțiunilor țintite personal a fost pentru oligarhii lui Putin o lovitură dublă – în primul rând, de la sancțiunile occidentale și, în al doilea rând, de la Kremlin, care încearcă să ocolească sancțiunile naționalizând bunurile celor apropiați.

Această naționalizare – denumită uneori „igienizare” – se realizează sub diverse pretexte, inclusiv sub pretextul „recuperării financiare” și a procedurilor de reorganizare. Așa s-a întâmplat la sfârșitul anului 2017, cu foștii proprietari ai Promsviahzbank, un creditor privat care a fost grav afectat de criza financiară din 2008 și de sancțiunile impuse de către Occident. Proprietarii, frații Ananiev, au spus că preluarea a fost motivată politic. Statul a susținut că banca se implicase  într-o gamă largă de activități infracționale grave și de încălcare a regulilor, în valoare de aproape 1,5 miliarde de dolari, dar, după cum au remarcat analiștii financiari, dosare penale împotriva foștilor proprietari nu au fost niciodată deschise.

În anul următor, statul a decis să transforme banca naționalizată Promsvyahzbank într-un creditor pentru sectorul industrial de apărare, condus de Petr Fradkov, care lucrase anterior pentru VEB, un creditor fără licență, folosit de Kremlin ca slush fund. Analiștii au spus că noua bancă Promsviahzbank a fost concepută pentru a-i ajuta să evite sancțiunile pe marii creditori ruși cu acces la piețele de capital occidentale.

Oligarhii își fac mai multe griji pentru asta decât pentru afacerile lor. Super-bogații Rusiei – așa cum a remarcat, acru, Putin însuși – își păstrează și își cheltuiesc banii în Occident. Acest lucru se datorează parțial faptului pentru că au case în orașele de afaceri și pline de farmec și pentru că familiile lor folosesc centre comerciale occidentale, facilități de agrement și școli, în timp ce afacerile lor sunt protejate de gărzi de corp sub forma unor avocați și contabili occidentali. Depind, de asemenea, de statul de drept occidental pentru a proteja bunurile supuse confiscării în Rusia. După cum remarca fostul oficial al Departamentului de Stat al SUA, Alexei Sobcenko: „Pentru acești oameni, nimic nu este mai rău decât să fie separați de Occident și de beneficii” și, prin urmare, probabilitatea ca aceștia să facă orice pentru a evita să fie pe noua listă de sancțiuni este foarte mare.

Acest lucru nu este surprinzător. Rusia modernă este construită pe nisipurile mișcătoare ale trădării. Autorii unui articol publicat în Novîe Izvestia, în 2019, susțineau că structurile puterii ruse, întreaga cultură a vieții politice moderne sunt literalmente saturate cu „cianura trădării”, iar trădarea este „cel mai rapid ascensor social al elitei ruse”. Evident, Putin însuși este conștient de acest risc, realizând că mulți din anturajul său este puțin probabil să rămână loiali dacă există o amenințare reală la adresa proprietății lor din Occident.

Aceste temeri sunt dezvăluite de propaganda de la televiziunea rusă. De exemplu, în martie 2018, Ren TV a difuzat un material intitulat „Miere, un băț și un morcov: cum recrutează agenții străini funcționari guvernamentali”. Întreaga poveste, de 14 minute, a fost dedicată riscului de securitate reprezentat de rușii cu copii sau proprietăți în străinătate, care ar reprezenta pentru serviciile de informații străine o oportunitate pentru recrutare. Materialul concluziona că este pur și simplu inacceptabil ca un oficial sau un politician rus să aibă active în Europa sau SUA. În același timp, propagandiștii Rusiei avertizează că autoritățile sunt gata să-i depisteze și să-i distrugă pe trădători în orice țară din lume. Este posibil ca unii oligarhi să ia asta ca pe o amenințare cu moartea.

Și există evenimente care ar putea alimenta asemenea temeri. De exemplu, fondatorul imperiului mass-mediei și propagandei ruse, RT, a fost găsit mort într-un hotel din Washington, în 2017. Potrivit jurnaliștilor, decesul lui Mihail Lesin ar fi putut fi un asasinat comis de către agenții de informații ruși, care se temeau de posibila sa cooperare cu FBI-ul. Lesin avea proprietăți imobiliare în California, iar soția, fiul și fiica lui lucrau în SUA.

Paranoia Kremlinului nu se limitează la oligarhi. Se reflectă, de asemenea, în „epurări” constante ale aparatului de putere și ale „verticalei puterii”. De exemplu, aprilie 2019 a fost marcată de epurări și arestări pe scară largă în rândurile Serviciului Federal de Securitate (FSB). Această „curățare” a afectat și Ministerul Afacerilor Interne. După cum au remarcat jurnaliştii, runda de arestări a „cekiştilor” fusese menită să „restabilească echilibrul” între blocurile de putere concurente. Din 2015, majoritatea arestărilor și urmăririlor penale i-au vizat pe guvernatorii regionali. Acestea sunt de obicei justificate de acuzații de mită și fraudă, dar mulți ruși bănuiesc că adevăratele motive sunt suspiciunile privind lipsa de loialitate în rândul liderilor regionali, precum și încercarea centrului de a-i speria pe alți oficiali. După toate probabilitățile, arestarea guvernatorului din Habarovsk, Serghei Furgal, în 2020, a fost un alt exemplu al acestei tendințe.

Poate ca urmare a atacurilor preventive ale lui Putin, șansele unei lovituri de stat din partea oficialilor, serviciilor secrete și (cu atât mai mult) oligarhilor au fost nerealiste. Cu toate inconvenientele create de politica lui Putin, elitele Rusiei au înțeles că președintele în exercițiu este ultimul strat protector care îi separa de „mânia poporului”. După cum au observat sociologii ruși și germani încă din 2004, în Rusia cuvântul „oligarh” era asemănător unui blestem. În prezent, pe fondul înrăutățirii stratificării socio-economice, imaginea celor bogați, în ochii oamenilor de rând, s-a înrăutățit.

Rușii sunt din ce în ce mai conștienți că Vladimir Putin este cel care apără în primul rând interesele oligarhilor. Potrivit Centrului Levada, 38% dintre respondenții din 2020 considerat că lucrurile stau astfel, față de 31% în 2017. Deși numărul este încă mai mic decât cel care să reflecte o majoritate, un mare război ar putea schimba calculele tuturor: pentru oameni și pentru stăpânii lor super-bogați. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s