De ce rezistă rubla și ce o așteaptă – The Economist

Intervențiile oficialilor ruși probabil au înclinat balanța în favoarea rublei, notează The Economist, care explorează însă și perspectivele monedei rusești.

<< Măsura fusese menită să fie o bazooka economică și să lovească în inima economiei Rusiei. Pe 26 februarie, la două zile după invadarea Ucrainei, America și aliații săi occidentali au înghețat o mare parte din cufărul de război de 640 de miliarde de dolari al rezervelor valutare ale Rusiei. Alături de alte măsuri, aceste sancțiuni au fost menite să provoace dureri economice Kremlinului. La început a funcționat: la începutul lunii martie, moneda Rusiei, rubla, a scăzut cu 40% față de dolar. Până la 31 martie, un dolar putea fi schimbat cu 82 de ruble, o rată cu doar 4% mai mică decât cea medie din săptămâna anterioară debutului invaziei. Care este cauza rezilienței rublei?

Oficialii ruși au folosit diverse tactici pentru a apăra valoarea monedei. În primul rând, banca centrală a majorat dobânzile, pe 28 februarie, de la 9,5% la 20%. În al doilea rând, au impus o taxă de 30% la achizițiile de valută (de atunci a scăzut la 12%). În al treilea rând, exportatorii, cum ar fi cei care vând petrol și gaze, au fost obligați să-și convertească în ruble 80% din câștigurile obținute.

Kremlinul nu s-a oprit aici. Din 31 martie, a cerut cumpărătorilor străini de petrol și gaze să plătească în ruble. Asta ar ajuta la susținerea monedei în continuare, dar a și agitat apele în Europa. Trei sferturi din exporturile de gaze ale Rusiei sunt pleacă direct către țările UE, ale căror contracte prevăd plata în euro. Germania, care primește din Rusia jumătate din gazul consumat, se pregătește pentru posibilitatea unei penurii de gaze, care se profilează dacă apare o prelungire a disputei. Pe 31 martie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a amenințat că va întrerupe aprovizionarea cu gaz către „țările neprietenoase” care nu plătesc în ruble, de la 1 aprilie. Dar Rusia are nevoie de bani la fel de mult cât are nevoie Europa de gaz: în 2021, veniturile din petrol și gaze au constituit o treime din veniturile guvernului.

Deși rubla pare să sfideze gravitația, alți doi indicatori sugerează că prețul pieței poate să nu fie chiar ceea ce pare. În primul rând, cursul de schimb valutar la un an pentru ruble față de dolar — o măsură a cursului de schimb așteptat al pieței, având în vedere diferența de rată a dobânzii dintre Rusia și America — sugerează că rubla poate scădea cu aproximativ un sfert față de valoarea actuală, la 110 sau cam așa ceva pentru dolar. În al doilea rând, cu mulți brokeri fie precauți, fie împiedicați să tranzacționeze cu ruble, prețul pieței se va baza pe mult mai puține tranzacții decât de obicei, în care participanții pot avea prea puține alegeri cu privire la prețul pe care îl obțin. În schimb, cursul curent pe piața neagră, în această săptămână, a fost între 135 și 250 de ruble pentru dolar.

Oricare ar fi cel mai recent preț, povestea rublei este una a decăderii pe termen lung. În 1998, criza datoriilor din Rusia a făcut ca valoarea ei să scadă cu 70% în 1998. Dar de când Putin a venit la putere, la 31 decembrie 1999, aceasta s-a prăbușit cu încă 70%. Perspectiva sa pe termen lung este, de asemenea, sumbră. Dacă Europa s-ar retrage rapid de pe piața gazului rusesc, ar fi nevoie de ani pentru a instala infrastructura de conducte necesară vânzării gazului către cumpărători alternativi din est. Iar rubla ar avea în continuare de scăzut. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s