Cel mai mare harnic suporter al lui Putin visează să îi ia locul și „lucrează la asta”

De la începutul războiului, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, care nici anterior nu s-a sfiise să-l susțină pe președintele rus în toate demersurile (și chiar a proclamat sloganul „Nu Putin, nu Rusia”), a fost deosebit de activ. În postările și discursurile sale zilnice, Volodin denunță ca fiind trădători acele personalități culturale care s-au opus războiului, cere ca nu numai gazele, ci și alte bunuri să fie vândute pe ruble și, de asemenea, îl numește pe președintele american, Joe Biden, „bolnav și nefericit”. Totul, doar pentru a-i face pe plac unei singure persoane: Vladimir Putin. Corespondentul special al MEDUZA, Andrei Perțev, povestește cum a învățat președintele Dumei de Stat să înțeleagă starea de spirit a liderului rus și a devenit principalul model de urmat pentru politicienii pro-guvernamentali.

<< Există poveste populară, deja de aproape 20 de ani, în rândul deputaților și angajaților aparatului Dumei de Stat. Se spune că, la o ședință de la începutul anilor 2000, vicepreședintele de atunci al Dumei, Artur Cilingarov, de la Rusia Unită, l-a invitat pe unul dintre parlamentari să vorbească: „Și acum Volodin – deputat!” Din sală, ca răspuns, s-ar fi auzit: „Vă rog să precizați despre care deputat vorbiți! Aici toți suntem Volodini!” (adică de-ai lui Putin).

La o ședință a Dumei de Stat din 11 aprilie 2003, Cilingarov a spus cu adevărat: „Volodin-deputat”. Cu toate acestea, nu a existat niciun răspuns în glumă din partea colegilor. Și nu toți parlamentarii din Duma de Stat, aleși în 1999, erau „Volodini”. O majoritate prezidențială stabilă a fost formată în camera superioară abia după alegerile din decembrie 2003.

Cu toate acestea, la acea vreme, Viaceslav Volodin, deputat din blocul Patria-Toată Rusia (OVR), originar din Saratov, îl susținea deja pe Vladimir Putin. Volodin a fost una dintre figurile de seamă ale OVR (liderul fracțiunii din Duma), care, împreună cu blocul „Unitate”, a format partidul pro-Putin, Rusia Unită, în 2001.

În 19 ani, deputatul Volodin va deveni președintele Dumei de Stat, iar până în martie 2022 va fi învățat să ghicească destul de bine starea de spirit a lui Putin și se va fi transformat într-un model de urmat pentru majoritatea politicienilor ruși pro-guvernamentali.

Jocul dificil al lui Volodin

Cu o lună înainte de începerea războiului, fracțiunea Partidului Comunist a înaintat Dumei de Stat un proiect de recurs al parlamentului la președinte cu o cerere de recunoaștere a autoproclamatelor republici DPR și LPR. Surse Meduza, apropiate de administrația prezidențială (AP), susțin că la acea vreme, Kremlinul a perceput inițiativa comuniștilor drept „frivolă” și chiar „dăunătoare”, în ciuda informațiilor apărute în mod constant în presa occidentală despre o invazie iminentă.

„Comuniștii au folosit întotdeauna tema DPR și LPR, este aproape de alegătorii lor. Nu s-a vorbit de vreo coordonare a inițiativei [cu blocul politic intern al Administrației Prezidențiale], a fost doar jocul lor. La acea vreme, părea dăunător: în câteva zile [președintele rus] urma să poarte discuții cu [președintele francez Emmanuel] Macron și [cancelarul german Olaf] Scholz”, își amintește o sursă Meduza, apropiată Administrației Prezidențiale.

Sursa adaugă faptul că blocul politic al Kremlinului nu ar prezenta niciodată Dumei de Stat o „inițiativă de trecere” prin intermediul Partidului Comunist al Federației Ruse: „Comuniștii au trecut demult în categoria partenerilor nesistemici, nesiguri”.

Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a ridicat miza. „Nu este o coincidență faptul că deputații Dumei de Stat au vorbit în favoarea necesității de a recunoaște DPR și LPR ca state suverane. Oamenii pașnici suferă și mor. Nu putem fi indiferenți. Suntem îngrijorați de siguranța cetățenilor și compatrioților ruși care locuiesc acolo”, a scris el pe canalul său de Telegram.

După cum a scris deja MEDUZA, Volodin nu își coordonase acțiunile cu blocul politic al Administrației Prezidențiale și a dat dovadă de „independență”. Potrivit unei surse din „partidul puterii”, care a fost confirmată de doi interlocutori apropiați Administrației Prezidențiale, administrația prezidențială și Rusia Unită „au introdus apoi propriul proiect de lege alternativ, pentru orice eventualitate”. În conformitate cu acest document, Duma a fost gata să accepte un apel de recunoaștere a DPR și LPR, dar numai după ce a convenit asupra acestei probleme cu Ministerul de Externe.

Pentru a adopta această versiune a documentului, voturile fracțiunii Rusia Unită au fost suficiente, dar Rusia Unită nu a primit instrucțiuni clare cu privire la modul de a vota. Drept urmare, au votat atât proiectul de rezoluție propriu cât și pe cel „comunist”, care a fost adoptat. „Volodin joacă un joc dificil, inclusiv cu Partidul Comunist al Federației Ruse”, spune o sursă MEDUZA, apropiată Administrației Prezidențiale. „El personal nu are niciun conflict cu comuniștii. A jucat alături de comuniști și a reușit”.

Într-adevăr, în ciuda declarațiilor conform cărora Rusia este ghidată de acordurile de la Minsk, președintele rus și-a schimbat brusc poziția în scurt timp. La o ședință a Consiliului de Securitate din 21 februarie, Vladimir Putin a anunțat că de fapt intenționează să recunoască republicile Donbas – și a făcut acest lucru după câteva ore.

Și pe 24 februarie, trupele ruse au lansat o invazie în Ucraina. Și Viaceslav Volodin a devenit unul dintre primii politicieni ruși care au susținut public războiul. „Demilitarizarea Ucrainei este singura cale rămasă. O cale care va preveni războiul în Europa. Singura modalitate de a opri masacrul și catastrofa umanitară”, a scris el pe canalul său de Telegram, în aceeași zi.

Pe parcursul primei luni de război, speakerul Dumei de Stat a vorbit activ despre „operațiunea specială”. El a declarat de mai multe ori că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, nu se afla la Kiev, ci la Lviv sau chiar în Polonia (acest lucru nu era adevărat). Le-a cerut personalităților culturale să se „decidă înainte de luni” cu privire la poziția proprie în problema din Ucraina. A criticat activ conducerea țărilor occidentale – de exemplu, l-a declarat pe președintele american, Joe Biden, despre care a spus că este o persoană „bolnavă” și pe care l-a sfătuit să „facă un examen psihiatric”.

„Înțelege că lucrează pentru o singură persoană și simte că îi place”, notează o sursă apropiată vorbitorului. Sursa MEDUZA, apropiată Administrației Prezidențiale, alege cuvinte diferite: „[Volodin] îl distrează pe Putin, îi susține ideile ‘inovatoare’. Gaz și petrol pentru ruble? Vă rog, imediat va exista o declarație în care va spune de ce acest lucru este înțelept și corect”.

„Cu cât Putin a devenit mai puțin deschis în ultimii ani, cu cât a vrut mai puțin să fie contrazis și în general să se comunice cu el de pe picior de egalitate, cu atât Volodin a avansat mai mult”, spune analistul politic Ivan Preobrajenski. „El, spre deosebire de vechea echipă din Sankt Petersburg [care a ajuns la putere cu Putin], nici măcar nu a pretins relații egale sau simplă amiciție cu președintele”, explică expertul.

În mod similar, în pragul (și chiar dincolo de) propagandă, alți politicieni ruși au început rapid să vorbească. Fostul președinte Dmitri Medvedev a început să scrie în mod regulat despre sancțiunile occidentale, insultându-i pe liderii și locuitorilor țărilor străine. Președinta Consiliului Federației, Valentina Matviienko, șeful Roskosmos, Dmitri Rogozin, și chiar șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, vorbesc în spiritul lui Volodinski.

Acum, mulți politicieni ruși încearcă cu adevărat să fie „Volodini”.

Visul speakerului

Formal, președintele (sau speakerul) Dumei de Stat reprezint unul dintre cele mai înalte posturi din stat. Cu toate acestea, în 2016, Viacheslav Volodin (la acea vreme prim-adjunctul șefului Administrației Prezidențiale și supervizorul blocului politic) a fost nemulțumit de transferarea sa în această funcție. MEDUZA a aflat acest detaliu atât surse apropiate Administrației Prezidențiale, cât și de la persoane apropiate președintelui Dumei.

Potrivit acestora, Viaceslav Volodin vroia să urce pe verticala birocratică, „problemele economice și politice” sunt mai aproape de el. „Să fie macadam, gresie, chiar urbanism. Acestea reprezintă fluxuri financiare reale care pot fi direcționate ”, explică o sursă care îl cunoaște personal pe Volodin. Potrivit sursei, pe termen scurt, visul (și poate obiectivul) lui Volodin este funcția de primar al Moscovei.

„Aici este economia, munca publică și posibilitatea de creștere. Postul de prim-ministru, în condițiile actuale, este ca o condamnare. Nimeni nu se îndoiește de faptul că Putin va candida pentru un nou mandat, a deveni prim-ministru înseamnă a ajunge cu capul la plafon, a rămâne pentru totdeauna pe locul doi și blocat în a nu deveni primul. Pe premier, care reușește să lucreze câțiva ani, va cădea tot ceea ce e negativ, nu va fi ales la prezidențiale”, explică interlocutorul.

În același timp, diferă versiunile cu privire la motivul pentru care Volodin a fost totuși trimis la Duma de Stat.

Surse MEDUZA, apropiate Administrației Prezidențiale și conducerii partidului Rusia Unită, spun că Vladimir Putin a luat decizia finală legat de plecarea lui Volodin de la Kremlin după anunțarea rezultatelor la alegerile pentru Duma de Stat, din 2016. Rusia Unită a avut un scor record în ceea ce privește numărul de locuri obținute, 343, dar prezența la vot fusese foarte scăzută – 47,88%.

„Din punct de vedere tehnic, totul a fost impecabil. Datorită membrilor cu un singur mandat, Rusia Unită a obținut o majoritate super-constituțională, iar reprezentarea opoziției sistemice a scăzut. Dar pentru președintele de atunci, important era nu nu rezultatul tehnic, ci rezultatul simbolic. S-a dovedit că mai puțin de jumătate dintre alegătorii care au venit la vot au votat pentru lista Rusiei Unite. Putin iubește numerele rotunde sau simbolice, dar aici ele nu au fost atinse”, spune sursa MEDUZA, apropiată Administrației Prezidențiale.

Totodată, surse apropiate speakerului susțin că nu s-a vorbit de vreo „pedeapsă” pentru rezultatele alegerilor. Unul dintre ei spune:

  • „După ce a rezumat rezultatele, președintele a avut o întâlnire la care au participat Volodin și blocul politic. Putin s-a declarat complet mulțumit de rezultate și a numit doi factori pentru victoria Rusiei Unite: în primul rând, că a susținut partidul și a participat la campania acestuia, iar în al doilea rând, rușii s-au adunat în jurul autorităților împotriva țărilor occidentale. Desigur, el a mulțumit blocului politic, dar nu i-a considerat activitatea în general ca un factor semnificativ de influență”.

În același timp, interlocutorul recunoaște că Volodin nu a fost mulțumit de numire: „El însuși [în calitate de oficial de la Kremlin] a făcut din Duma o mașinărie controlabilă, de fapt, o anexă a Administrației Prezidențiale, a lipsit-o de orice fel de independență”.

Politologul Alexander Kinev subliniază că Volodin a fost un „jucător independent” chiar înainte de a ajunge în funcția de speaker și „cu siguranță nu va deveni parte din jocul altcuiva”.

„În Administrația Prezidențială, Volodin a încercat să devină centrul puterii. Vroia ca personajele influente să se coordoneze cu el în privința candidaților la funcțiile de guvernatori. Bineînțeles că nu a refuzat, ci a cerut să i se recunoască influența. Putin putea pedepsi pentru așa ceva. Dar, pe de altă parte, [Serghei] Kirienko de asemenea nu a fost  mulțumit de numirea sa în Administrația Prezidențială [unde a devenit succesorul lui Volodin], cu siguranță nu a fost nimic pentru care să-l pedepsească”, spune o sursă MEDUZA, apropiată lui Volodin.

Potrivit acestuia, până în 2016, Serghei Kirienko era deja obișnuit să lucreze la corporația de stat Rosatom, era mândru de asta, „și iată-l într-un domeniu în care nu era specializat și în care nu are comandă completă”.

„Timp de o jumătate de an, Kirienko practic nu a vrut să se apropie, să se informeze. Nu îi plăcuse”, spune Kinev. Interlocutorul MEDUZA, apropiat Administrației Prezidențiale, confirmă că Kirienko fusese inițial nemulțumit de numirea sa.

Odată ajuns în Duma de Stat, Volodin a început rapid să stabilească noi reguli: deputații erau obligați să participe la toate ședințele, iar cei care lipseau fără un motiv întemeiat erau penalizați. În plus, le-a interzis deputaților care lipseau, chiar și din motive întemeiate, să voteze folosind prin împuternicire (cu toate că colegii au votat de mai multe ori în numele lui Volodin, atunci când acesta a lipsit din sală).

Potrivit surselor MEDUZA, apropiate lui Volodin însuși, acest lucru a fost făcut pentru a impresiona o persoană: președintele Vladimir Putin. „Ideea era să vadă că parlamentul este o mașinărie eficientă, gata să-i susțină fără greșeală orice decizie”, spune unul dintre interlocutori.

„Eu șeful. Tu bufonul”

Nici în vremea în care lucra la Administrația Prezidențială, Viaceslav Volodin nu a ezitat să facă declarații despre sprijinul necondiționat pentru președinte. „Există Putin, există Rusia; dacă nu Putin, nu Rusia”, a spus el în 2014, la o întrunire a Clubului Valdai. Și în iunie 2020, el a rostit o nouă maximă: „După Putin, va fi Putin”.

Înainte de aceasta, Volodin organizase o reuniune a Dumei de Stat, la care prima cosmonaută și deputat al Dumei de Stat din partea Rusia Unită, Valentina Tereșkova, a propus o modificare a Constituției pentru a „reseta” mandatele prezidențiale. „Volodin și-a dat seama rapid că lui Putin îi place un astfel de sprijin la limita lingușirii”, explică o sursă apropiată speakerului Dumei de Stat.

„În principiu, el știe să mulțumească. Acest lucru e valabil nu numai pentru Putin, ci oricui. Atunci când vrea, desigur”, spune zâmbind unul dintre foștii angajați ai Administrației Prezidențiale.

Ca exemplu, el citează relația lui Volodin cu un alt fost coleg care a ocupat o funcție destul de înaltă în administrație. „Volodin, când era deputat și funcționar al Rusiei Unite, era foarte prietenos cu el, dar apoi, când a urcat, a început vrajba. A început să ceară jurăminte făcute lui personal”, își amintește interlocutorul MEDUZA. MEDUZA a aflat de la mai multe persoane familiarizate cu Volodin și stilul său de lucru despre faptul că acesta pretinde  un astfel de „jurământ” de la angajații săi.

„Îi place să te înclini în fața lui, lucru pe care poate să îl facă și el însuși. Filosofia este simplă: eu sunt șeful, tu ești bufonul; tu ești șeful, eu sunt bufonul”, spune o sursă din anturajul speakerului.

În ciuda acestui fapt, după informațiile MEDUZA, Vladimir Putin a decis la un moment dat să se distanțeze de Volodin. Președintele devenise interesat de cadrul construit Serghei Kirienko, șef adjunct al Administrației Prezidențiale: „concursuri de personal, întâlniri cu participanții și câștigătorii lor, în general, tineri talentați, pe care Kirienko a început să-i adune”.

Mai multe surse (atât cele apropiate Administrației Prezidențiale, cât și cele apropiate lui Volodin) spun că Putin se gândea și la înlocuirea lui Volodin cu un nou speaker al Dumei de Stat. Dar a intervenit pandemia.

„Formatul întâlnirilor față în față cu președintele a fost de fapt redus. Însă Consiliul de Securitate, care s-a întrunit regulat prin intermediul unei legături video, a început să joace un rol mai important. Volodin este membru din oficiu al Consiliului de Securitate. Acolo are ocazia să-și prezinte în mod regulat ideile în fața președintelui, să comunice cu el o dată pe săptămână. Kirienko nu este membru al Consiliului de Securitate, nu vorbește atât de regulat cu președintele”, explică o sursă apropiată speakerului.

Potrivit acestuia, la ședințele Consiliului de Securitate, Volodin „testa” starea de spirit a președintelui: „El ascultă ceea ce Putin pare să spună întâmplător și din neatenție, apoi exprimă public și mai clar acele lucruri. El își prezintă ideile la Consiliul de Securitate și studiază reacția președintelui”.

„Mulți se tem să vorbească sau să facă ceva singuri, iar lui Volodin îi este și lui frică, dar o face. Nu este cea mai inteligentă persoană, dar simte multe nu cu creierul, ci cu măduva spinării. Are o pasiune animalică pentru putere și este echipat cu intuiție. Acționează mult din instinct, se orientează după miros, știe în ce direcție bate vântul. Nu e om, ci un biorobot”, spune o cunoștință a speakerului,  care nu se zgârcește la caracterizări.

Sprijinul necondiționat al lui Volodin pentru președinte și inițiativele sale, potrivit interlocutorului, este doar un semn al faptului că se orientează „din care parte bate vântul”.

„Cu siguranță nu se poate exagera cu patriotismul acum, dar se poate pune o surdină. Volodin știe că nu există măsură, este mai bine să spună mai mult decât ceea ce poate planifica președintele. Putin vorbește despre gaz contra ruble, iar Volodin vorbește despre vânzarea tuturor mărfurilor și materiilor prime importate pentru ruble, etc.”

Totodată, atât acest interlocutor al MEDUZA, cât și alte surse (apropiate de Administrația Prezidențială și cei apropiați de Volodin) subliniază că susținerea președintelui și ultrapatriotismul lui Volodin sunt pași pragmatici și oarecum egoiști. „Nu lucrează pentru Putin, ci pentru el însuși. Pur și simplu înțelege că o astfel de susținere oferită președintelui este acum cea mai avantajoasă poziție. Alți politicieni înțeleg asta și încep să îl copieze”, explică una dintre sursele MEDUZA, apropiate Administrației Prezidențiale.

Politologul Ivan Preobrajenski subliniază faptul că toate acestea se întâmplă pe fondul faptului că Putin însuși, într-un fel, distruge întregul sistem politic din ultimii ani, „pentru că îi limitează autocrația”.

„Volodin îl susține cu bucurie în acest sens, cum a fost cazul legii care interzice adopția copiilor de către străini, de exemplu. Apoi cu antisancțiunile, care au lovit și economia rusă – și la care s-au opus mulți tehnocrați. Și Volodin le-a acceptat imediat și s-a oferit să le întărească ”, vine cu exemple expertul .

El consideră că ghicind dorințele președintelui este „cea mai rezonabilă strategie de a lucra cu Putin, într-un moment în care acesta a devenit închis și înclinat să-și inducă în eroare în mod deliberat chiar și propriul anturaj”.

Politologul Alexander Kinev notează, de asemenea, că politicienii și oficialii ruși au început să se exprime activ în domeniul public, deoarece au simțit că: „În condiții de turbulență, schimbările de personal sunt inevitabile, intrigile și revendicarea a diverse departamente sunt inevitabile”.

„Centrul se va remania, inclusiv pentru a distrage atenția cetățenilor de la dificultățile economice, pentru a-i găsi pe cei care sunt de vină”, crede expertul. Volodin, potrivit lui Kinev, își arată „spiritul și hotărârea de luptă”: „Lucrez la capacitate maximă când alții s-au scufundat până la fund și nu sunt pregătiți să lucreze”.

„Această activitate poate indica atât faptul că președintele Dumei de Stat dorește să ocupe un nou post, cât și că urmărește să-și păstreze funcția actuală. Dintr-o dată, apare cineva mai militant sau, după permutările de cadre, va trebui făcut loc cuiva”, argumentează politologul.

Până la momentul publicării acestui articol, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, nu a răspuns la întrebările adresate de MEDUZA, prin serviciul de presă al parlamentului.

Toate sursele MEDUZA susțin că, în conversațiile private, Volodin nu și-a ascuns niciodată în mod deosebit dorința de a deveni într-o zi succesorul lui Vladimir Putin și că „lucrează la asta”. Unul dintre interlocutori este ironic: „Când spune că după Putin va fi Putin, conștient sau inconștient face aluzie la sine. Va fi Putin cu numele Volodin – aici chiar și numele lui de familie ajută. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s