Stoltenberg: Războiul a avut deja efecte pe termen lung. NATO va avea prezență militară permanentă la granița sa

NATO este în curs de elaborare a planurilor pentru desfăşurarea unei ”prezenţe militare permanente la frontiera sa, în efortul de a lupta împotriva viitoarei agresiuni” din partea Rusiei. Această decizie face parte dintr-o ”resetare, o adaptare pe termen lung” a alianţei, care trebuie să fie însoţită de sporirea cheltuielilor în apărare, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru The Telegraph, preluat de News.ro.

”Am văzut acumularea (de trupe) şi am avertizat cu privire la o invazie în toată regula”, a subliniat el.

”Invazia Rusiei în Ucraina în 2014 a fost un semnal de alarmă major, iar de atunci, am pus în aplicare cea mai mare consolidare a forţelor NATO de la sfârşitul Războiului Rece”, a adăugat şeful NATO.

”NATO lucrează la elaborarea unor planuri pentru o prezenţă militară permanentă la frontiera sa în efortul de a lupta împotriva unei viitoare agresiuni ruse”, a precizat Stoltenberg.

NATO se află ”în mijlocul unei transformări fundamentale” care va reflecta consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin, a mai declarat el.

”Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, acum le-am cerut comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a mai spus el.

Secretarul general al NATO, care a declarat recent că îşi va prelungi mandatul ca şef al alianţei cu un an, a mai explicat că deciziile privind resetarea vor fi luate în cadrul unui summit NATO care va avea loc la Madrid, în iunie.

Resetarea trebuie să fie însoţită de sporirea cheltuielilor naţionale de apărare membrilor NATO, dar mulţi dintre ei alocă mai puţin de pragul minim de 2% din PIB-ul lor, a specificat oficialul NATO.

În Marea Britanie, unde Rishi Sunak, ministrul de Finanţe, se confruntă cu presiuni pentru a creşte cheltuielile militare peste nivelul actual de aproximativ 2.2%, o creştere ar fi, de asemenea, binevenită, a argumentat el.

”Pragul de 2% este unul minim, şi, desigur, salut fiecare creştere a cheltuielilor de apărare din partea tuturor aliaţilor. De asemenea, şi pe cele a celor care cheltuiesc deja mai mult de 2%, cum ar fi Marea Britanie”, a spus el.

”Prioritatea mea este să mă asigur că cei care cheltuiesc sub 2% îndeplinesc pragul minim”, a mai subliniat el

Stoltenberg a adus în discuţie angajamentul cancelarului german Olaf Scholz de a creşte cheltuielile de apărare ale Germaniei de la 1.5% la 2% din PIB.

”Având în vedere dimensiunea economiei germane, acest lucru reprezintă o diferenţă uriaşă şi pentru cheltuielile totale de apărare ale NATO”, a mai specificat el.

”Indiferent când, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră (…) NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. Şi asta este exact ceea ce facem”, a mai spus Stoltenberg.

Stoltenberg este de acord cu ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, şi cu preşedintele Volodimir Zelenski că diferenţa dintre armament ”defensiv” şi ”ofensiv” este falsă în cazul de faţă, afirmând: ”Ucraina se apără acum în faţa unei invazii. Deci, tot ceea ce Ucraina face este defensiv. Îşi apără ţara, poporul, cu diferite tipuri de arme, arme din fosta eră sovietică, arme moderne furnizate de Marea Britanie, dar şi arme mai uşoare şi mai grele furnizate de aliaţi”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s