Cum se degradează producția industrială în Rusia și ce planuri de „mobilizare” face guvernul – KOMMERSANT

Stabilizarea ratei de scădere a producției industriale în Federația Rusă, în mai 2022, înregistrată de Rosstat, se datorează în mare parte dinamicii complexului militar-industrial (MIC) în industriile mixte, în care este dificil de distins între producția civilă și cea de componente pentru reactoare nucleare, scrie Kommersant.

Publicația mai subliniază că, în ciuda faptului că nivelul producției industriale a permis analiștilor să vorbească despre stabilizarea ratei de scădere, o analiză detaliată a datelor tot va surprinde accelerarea scăderii producției de masă.

Scăderea din industrie pare a fi mult mai profundă, conform calculelor CMASF, ai cărui analiști folosesc un set limitat de bunuri reprezentative, în comparație cu Rosstat, dar cu date mai fiabile și care exclud pozițiile clasificate (Rosstat are peste 1.100 de bunuri reprezentative, CMASF are 625). Totuși, se observă o încetinire a scăderii în raportarea „an la an” și „lună la lună, sezonier și calendaristic”.

Dacă în luna mai față de aprilie, ținând cont de sezonalitate, producția industrială, conform Rosstat, a scăzut cu 0,2%, atunci conform CMASF a scăzut cu 1,3% (în termeni anuali – cu 1,7%, respectiv 4,2%). La compararea cu perioada pre-criză 2019, se observă o accentuare a declinului în producția de bunuri de folosință îndelungată (de la 52,1% în aprilie la 58,5% în mai) și bunuri de investiții (de la 7,7% la 10%, respectiv).

Dinamica producției se îmbunătățește doar în sectorul energiei electrice, drenajului apei și în sectorul petrolier.

„Discrepanța în estimări se datorează în mare măsură, dar nu în totalitate, faptului că nu includem în calculul indicelui producția din industria apărării”, a transmis centrul, într-o notă analitică. Vladimir Salnikov, de la TsMAKP, a explicat, pentru Kommersant, că, pe lângă industria militară, vorbim despre industrii mixte care nu pot fi diferențiate de produsele civile (echipamente radar, construcții navale și avioane) și despre componente pentru energia nucleară.

În iunie, conform estimărilor preliminare, a continuat slăbirea activității industriale în economie, înregistrată în CMASF. Concluzia se bazează pe date de referință privind consumul de energie electrică, pe nivelul de încărcare cu mărfuri în transportul feroviar și pe dinamica indicelui PMI al sectorului de producție (în iunie a crescut ușor – de la 50,8 la 50,9 puncte). „În iunie, estimările privind schimbările în producție au fost negative, iar valoarea generală neutră a indicelui este asociată cu o creștere a volumului de noi comenzi pe piața internă”, a comentat CMASF, pe baza datelor PMI.

Teoretic, în următoarele luni, situația poate fi afectată de proiectul de lege de „mobilizare” înaintat Dumei de Stat de către guvern, care propune să permită autorităților să oblige mediul de afaceri să lucreze obligatoriu la ordinele statului, în interesul armatei și serviciilor speciale, iar angajații din industria de apărare să lucreze noaptea și șapte zile pe săptămână (act normativ pregătit în departamentul guvernamental al complexului militar-industrial, autorul fiind șeful adjunct al departamentului, Daniil Kononcik). Acesta este un document cadru care acordă Casei Albe, printre alte puteri, și pe cea de „organizare a unei activități”, de a dispune de capacități de mobilizare, instalații și rezerve, redistribuirea dinamică a finanțării și a volumelor în interesul de apărare a statului (GOZ) și chiar stabilirea caracteristicilor reglementării legale a raporturilor de muncă în industria de apărare, inclusiv definirea „procedurii și condițiilor de angajare în muncă în afara programului de lucru stabilit, noaptea, în weekend și sărbătorile nelucrătoare, precum și acordarea de concedii anuale plătite”.

Proiectul sună destul de amenințător și cazon – de fapt, acesta este primul proiect de lege de la începutul operațiunii militare a Federației Ruse în Ucraina, care poate fi considerat un sprijin direct pentru această operațiune din partea economiei. Totuși, nu poate fi considerat un document cu drepturi depline din perspectiva plasării economiei în regim de mobilizare, întrucât acest lucru se aplică doar complexului militar-industrial; iar aici, teoretic, chiar și pe timp de pace se lucra deja într-un regim diferit de cel din industria civilă.

În același timp, mai notează Kommersant, documentul conține foarte puține detalii, iar aplicarea lui directă în forma în care este înregistrat în Duma de Stat este aparent imposibilă.

Într-o discuție cu Kommersant, membri ai comisiei tripartite ruse, care au convenit asupra documentului, vinerea trecută, fac trimitere și la caracterul vag al propunerilor de modificări la codul muncii. Interlocutorii Kommersant sugerează că guvernul va trebui să se decidă cu privire la aplicarea efectivă a normelor de „mobilizare”, atunci când va pregăti amendamente pentru a doua lectură a proiectului de lege sau să introducă norme de aplicare și apoi să elaboreze o întreagă gamă de reglementări și ordonanțe ale guvernului.

În fine, proiectul poate avea și o semnificație pur simbolică, ca multe proiecte de lege din ultimii ani, astfel că, potrivit celor care l-au elaborat, nu poate fi aplicat decât preventiv – în principiu, referirile la o astfel de lege pot constitui un argument cu greutate în negocieri cu furnizorii complexului militar-industrial. Caracterul problematic al acestei practici a fost demonstrat în repetate rânduri: existența unor legi simbolice erodează câmpul juridic, servește drept teren propice pentru corupție, iar pe termen lung reduce capacitatea de gestionare a industriei reglementate, întărind practicile informale și ocolind normele ineficiente; acesta este unul dintre motivele problemelor din complexul militar-industrial din perioada sovietică.

Potrivit lui Vladimir Salnikov, de la CMASF,  în cazul unui real succes în lansarea „sectorului de mobilizare a economiei” de către guvern, în locul punerii în general a economiei pe drumul mobilizării (încă nu există semne de așa ceva), activitatea industriei de apărare în trei schimburi și forțarea companiilor să îndeplinească ordinul de stat „va adăuga cel puțin un punct procentual la producție, dar dinamica generală a producției industriale nu va fi foarte influențată”.

Deteriorarea activității în industrie, în iunie, a fost deja înregistrată de Rosstat și Institutul Gaidar (vezi Kommersant din 22 iunie). „(…) Datele disponibile vorbesc cel puțin despre neameliorarea situației în procesare. Reculul gradului de încărcare pe Căile Ferate Ruse se corelează în mare măsură cu scăderea exporturilor. Persistă riscul unei reacții negative a producției la reducerea stocurilor, pe fondul încetinirii importurilor”, afirmă Dmitri Polevoi, de la Lokoinvest.

Analiștii Raiffeisenbank adaugă faptul că dinamica actualei recesiuni nu este similară cu criza corona: „Acum, factorii negativi sunt pe termen mai lung: probleme cu aprovizionarea cu componente importate, care nu au afectat încă o gamă largă de industrii, o scădere a cererii interne și o limitare a cererii externe (pe lângă dificultățile logistice, profitabilitatea exportatorilor poate avea de suferit atât din cauza reducerilor de preț, cât și a cursului de schimb puternic al rublei)”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s