Uriașa manipulare: cum face Kremlinul sondajele „corecte” despre Putin și război – PROEKT

În ianuarie 2000, prima lună după ce Vladimir Putin a fost numit președinte interimar al Rusiei, sondajele arătau că 84% dintre ruși îi aprobau activitatea. Putin s-a obișnuit rapid cu un rating atât de mare și a perceput orice scădere a acestuia ca pe un defect al echipei sale. Prin urmare, Kremlinul i-a forțat de multă vreme pe sociologi să facă sondaje în așa fel încât ele să fie pe placul primului omîn stat, scrie Proekt, citat de Meduza. În acest context, publicația expune manipulări se întâmplă acest lucru.

Să nu fie comparat cu alți politicieni

<< În toamna lui 2010, când Dmitri Medvedev era președinte și Vladimir Putin era prim-ministru al Rusiei, ratingurile lor erau aproape egale. Datele Centrului Levada arătau că activitatea lui Putin era atunci apreciată de 77% dintre respondenți, iar cea a lui Medvedev de 76%. În acel moment, 24% erau gata să voteze pentru Putin, iar 21% pentru Medvedev.

Centrele sociologice proguvernamentale nu au dat astfel de cifre. Potrivit tehnologului politic Gleb Pavlovski, care a lucrat cu Kremlinul în anii 2000, Fundația pentru Opinie Publică (FOM) a primit date similare, dar nu le-a publicat. Centrul de Cercetare a Opiniei Publice (VTsIOM) nu i-a comparat deloc Putin și Medvedev. (…)

Echipa lui Putin a fost geloasă nu numai pe ratingul lui Medvedev, ci și pe al guvernatorilor. „Unor regiuni li s-a spus: De ce ratingul guvernatorului vostru rește, dar al lui Putin nu?”, a declarat, pentru Proekt, un tehnolog politic care a lucrat în campaniile electorale regionale.

Din 2018, VTsIOM a încetat, în general, să-l compare pe Putin cu alți politicieni, notează Proekt. În arhiva site-ului FOM, poate fi găsită o comparație, dar acolo Putin e comparat cu rivalii săi de la alegerile prezidențiale din 2018.

Să fie ascunse datele „neplăcute”

Acum, pe site-urile FOM și VTsIOM, cele mai vechi date privind ratingul lui Putin sunt din 2019, respectiv 2020. Potrivit unui fost oficial al FOM, responsabilii de la Kremlin au ordonat să fie publicate noi sondaje fără comparație cu rezultatele vechi. Se procedează astfel pentru a nu atrage atenția asupra modului în care s-a prăbușit ratingul prezidențial, în 2018, din cauza reformei pensiilor.

Sau să nu se publice deloc astfel de date

Cifrele care indică un sprijin insuficient pentru Putin nu sunt singurele date care nu sunt promovate în Rusia. Serviciile sociologice proguvernamentale efectuează în mod regulat sondaje, ale căror rezultate sunt raportate autorităților, dar nu și publicului. În total, cel puțin o treime din rezultate nu sunt publicate, potrivit fostului angajat al VTsIOM, Dmitri Rudenkin. Un fost angajat al FOM a estimat această pondere la 50-70%.

Unul dintre aceste sondaje „secrete” a avut loc în primăvara lui 2022. Se referea la YouTube, pe care la acea vreme autoritățile se gândeau să îl blocheze. Potrivit unei surse a Proekt, apropiată conducerii administrației prezidențiale, rezultatele sondajului au fost „complete” pentru YouTube. Probabil că au influențat opinia de la Kremlin: acum nu se ia în considerare decizia de blocare a serviciului, au spus interlocutorii Proekt.

În plus, la aproape fiecare anchetă telefonică, sociologii îi întreabă pe respondenți despre atitudinea lor față de opozantul Alexei Navalnîi, potrivit surselor Proekt. Nici rezultatele acestor sondaje nu sunt publicate: conform publicației, pe site-urile VTsIOM și FOM din ultimii ani, numele lui Navalnîi se găsește doar în răspunsurile la întrebări deschise, adică acolo unde respondenții l-au menționat pe opozant din proprie inițiativă.

În timpul protestelor de anul trecut, de după procesul lui Navalnîi, la comanda autorităților FOM a studiat valorile și simpatiile politice ale persoanelor cu vârste între 17-35 de ani, în format focus grup. Rezultatele acestui studiu nu au fost publicate, dar Proekt a avut acces la ele. Potrivit publicației, principala concluzie a studiului este următoarea: „Printre cei contactați sunt și care îl simpatizează pe Putin, și care simt antipatie față de el, mulți sunt neutri, indiferenți față de el. Dar practic nimeni nu l-ar vota acum”.

Sau măcar abține-te să te referi la ele

Fotografia opiniei publice, cea reflectată de institutele proguvernamentale FOM și VTsIOM, a fost stricată de Centrul Levada. Potrivit lui Denis Volkov, directorul centrului, pentru a remedia acest lucru, acum doi ani Kremlinul a interzis mass-mediei controlate să publice știri bazate pe sondajele Centrului Levada. Se mai pot referi doar la rezultatele unor studii vechi, dar acest lucru e rar, afirmă Volkov.

Proekt a verificat site-urile presei pro-guvernamentale ruse și a aflat că Russia Today nu a avut știri cu informații de la Centrul Levada din ianuarie 2020, Canalul 360 TV are din februarie, RBC din aprilie, iar Kommersant si Vedomosti – din august 2020.

Adresează întrebări cu indicii

În 2018, după ce ratingul lui Putin a scăzut din cauza reformei pensiilor, angajații FOM și VTsIOM, potrivit acestora, au început să „coboare” ștafeta în formularea întrebărilor care determinau răspunsurile „corecte”. Exemple de astfel de formulări sunt conținute, în special, în sondajul VTsIOM înainte de alegerile pentru Duma orașului Moscova, din 2019. Una dintre întrebări este formulată astfel:

  • Pe 27 iulie, la Moscova a avut loc un protest neautorizat. Sunteți de acord sau în dezacord cu opinia că în astfel de situații autoritățile trebuie să acționeze în conformitate cu legea, chiar dacă trebuie luate măsuri dure?

Acordul conform căruia „autoritățile trebuie să acționeze în conformitate cu legea” a fost exprimat de 61% dintre participanții la sondaj, în Moscova, și de 69% la nivelul Rusiei, în ansamblu.

Un alt exemplu de întrebare solicitată provine dintr-un sondaj VTsIOM efectuat înainte de invadarea Ucrainei:

  • Spuneți, vă rog, susțineți sau nu decizia președintelui privind recunoașterea de către Rusia a independenței Republicilor Populare Donețk și Lugansk?

După cum a explicat pe Facebook Aleksei Titkov, profesor asociat la Școala Superioară de Științe Sociale și Economice din Moscova, în prim-plan sunt aduși astfel „președintele, decizia prezidențială și sprijinul pentru el”, iar recunoașterea independenței autoproclamatelor DNR și LNR este „în plan secund”. Șaptezeci și trei a sută dintre respondenți au fost de acord cu președintele.

Sugerează variante „corecte” de răspuns

Participanților la sondaj li se oferă nu numai formularea corectă a întrebărilor, ci și opțiunile corecte de răspuns. Acest lucru poate fi văzut în sondajul FOM privind războiul din Ucraina, realizat în martie 2022. Întrebarea privitoare la ce obiective urmărește Rusia a avut cinci variante de răspuns:

  • Asigurarea securității Rusiei, realizarea dezarmării Ucrainei și prevenirea desfășurării bazelor NATO pe teritoriul său;
  • Protejarea locuitorilor DNR și LNR;
  • Schimbarea cursului politic al Ucrainei, îndepărtarea naționaliștilor de la putere;
  • Lichidarea statalității Ucrainei, anexarea teritoriului acesteia la Rusia;
  • Îmi este greu să răspund.

Trei dintre cele patru răspunsuri au fost în esență, așa cum spune Proket, destinate susținătorilor războiului. Toți interlocutorii publicației, inclusiv foștii angajați ai VTsIOM și FOM, asigură că centrele „nu desenează cifre” – este suficient să realizeze „corect” sondajul.

Și limitează alegerea răspunsurilor într-un mod diferit

„Corect” nu înseamnă doar a pune anumite întrebări și a sugera anumite răspunsuri, ci și a intervieva oameni în anumite circumstanțe. Potrivit unuia dintre interlocutorii Proekt, în aprilie și mai 2022, VTsIOM a efectuat sondaje în așezările din regiunea Donețk, care fuseseră capturate de Rusia cu puțin timp înainte. În Volnovaha, Manguș, Volodarski și Bezîmenni, intervievatorii au lucrat în centre de cazare temporară pentru refugiați, iar la Mariupol, primul sondaj a fost efectuat în locul de distribuire a ajutorul umanitar de la Rusia Unită.

În astfel de circumstanțe, „cetățenii intimidați vor da răspunsuri „sigure”, spune sociologul Elena Koneva. Rezultatele unor astfel de sondaje nu sunt reprezentative, dar, potrivit lui Koneva, nu există un astfel de scop: rezultatele vor fi utilizate în primul rând pentru raportarea către Kremlin și în scopuri propagandistice, pentru a arăta că populația teritoriilor ocupate nu este împotriva ocupaţiei.

Le este frică să răspundă cinstit sociologilor nu numai celor din zonele ocupate din Donbas, ci și din Rusia însăși. Acest lucru este dovedit de proporția crescută a refuzurilor de a comunica. „Dacă anterior din lista standard de parcurs a intervievatorului – 18 persoane – aproximativ una din trei era de acord să vorbească, după începerea „operațiunii speciale” – a mai fost dispusă doar unul din șase. Ei spun direct: „Nu vreau să mă bag”, a declarat, pentru Proekt, un angajat al contractorului regional FOM.

În primăvara anului 2022, echipa de cercetare de teren din Rusia, împreună cu șeful Fundației Proiecte Urbane, Maxim Kaț, a efectuat un sondaj telefonic, printre ruși, pe tema atitudinii lor față de război și a raportat că „pentru fiecare apel de succes, au existat 16,7 refuzuri și întreruperi de comunicare”.

Unul dintre scopurile manipulării este de a crea o realitate alternativă

Pe 27 iunie, mass-media rusă a început să difuzeze știri după un sondaj al Centrului de Cercetare a Opiniei Publice (VTsIOM), intitulat: „Prezența la muzee și expoziții în Rusia a crescut de o dată și jumătate în 30 de ani”. Potrivit surselor Proekt, aceasta este o încercare de a crea o agendă alternativă, pozitivă. Încă din 2017, Kremlinul a venit cu ideea de a distrage atenția populației în acest fel, pe fondul mitingurilor anticorupție care au început după lansarea filmului lui Navalnîi, „Nu-i mai spuneți Dimon”.

Administrația prezidențială încearcă să creeze o realitate alternativă, inclusiv pentru președintele însuși. După ce a început războiul, iar VTsIOM și FOM au raportat că majoritatea rușilor l-au susținut, sociologul Serghei Haikin, împreună cu un grup de colegi, a realizat un studiu din care a rezultat că printre tineri, moscoviți și locuitorii Sankt-Petersburgului, o mare parte nu erau de acord cu invadarea Ucrainei. Haikin lucrase cu Kremlinul și, potrivit lui, putuse astfel să-i transmită președintelui date din sondaje; spera că va reuși și acum. Dar i s-a dat de înțeles că publicarea unor asemenea materiale este acum nepotrivită, scrie Proekt. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s