Terorismul nuclear și invazia rusă. „Europa, atenție!” – analiză DGAP 

Atacarea centralei Zaporojie, din Ucraina, și vehicularea amenințării cu armele nucleare de către oficialii ruși a readus Europa sub spectrul pericolului atomic și al celui de-Al Treilea Război Mondial, se arată într-un raport al German Council on Foreign Relations (DGAP).

În discuțiile aprinse din Europa care s-au purtat pe tema energiei nucleare, există riscuri reale ce au fost îndelung neglijate: de pildă, pericolul ca actori – statali sau nonstatali – rău intenționați să atace o instalație nucleară sau să intre în posesia materialelor radioactive. Atacul asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie a fost un memento șocant privind amenințarea terorismului nuclear. Ținând cont de planurile Franței de extindere a energiei nucleare, decidenții europeni vor trebui să dezvolte urgent strategii comprehensive de garantare a securității nucleare, se menționează într-o analiză a German Council on Foreign Relations (DGAP).

La începutul lunii februarie, președintele francez Emmanuel Macron anunța că intenționează să construiască până la 14 noi centrale nucleare. Ca parte a programului „Franța 2030″, sectorul energiei nucleare ar urma să primească subvenții de miliarde de euro. În Germania și în alte state membre ale UE, proiectul nuclear al lui Macron a stârnit controverse, cu precădere din considerentul problemei nerezolvate a metodei de eliminare a deșeurilor puternic radioactive.

Pe lângă preocupările de mediu legate de producerea energiei nucleare, un al doilea tip de riscuri a fost aproape complet neglijat, atât în Franța, cât și în restul Europei: amenințarea unui atac fizic asupra instalațiilor nucleare sau a combinării materialelor radioactive cu un dispozitiv exploziv convențional pentru fabricarea de bombe artizanale.

Spre finele lunii februarie, subiectul centralelor nucleare din Europa ajungea din nou pe prima pagină a ziarelor, în contextul dezbaterii privind consecințele invaziei rusești în Ucraina, asupra instalațiilor nucleare amplasate pe teritoriul ucrainean. La 24 februarie, Ucraina anunța că centrala nucleară de la Cernobîl a fost capturată de armata rusă.

În 4 martie, cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojie din Ucraina, era atacată de artileria rusă, generând temeri privind o catastrofă nucleară ce ar putea depăși cu ușurință dezastrul de la Cernobîl din 1986. Bombardamentele au provocat un incendiu, fără ca, cel puțin inițial, să se înregistreze o creștere a nivelului de radiații. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski acuza Rusia că recurge la „terorism nuclear”, spunând că Moscova ar putea repeta catastrofa de la Cernobîl.

Chiar dacă Ucraina a fost scutită până acum de un dezastru nuclear, aceste evenimente ne reamintesc în mod terifiant de riscul ca actori statali sau non-statali să încerce să folosească puterea nucleară ca armă pentru terorismul nuclear.

În mod inexplicabil, dezbaterile despre extinderea utilizării energiei nucleare rareori au abordat pericolele terorismului nuclear. Surprinzător, acest lucru este valabil chiar și pentru Franța, unde riscul terorismului nuclear abia dacă este luat în considerare, în ciuda faptului că a fost ținta repetată a atacurilor teroriste, iar președintele Macron vizează atât extinderea programului de energie nucleară cât și intensificarea campaniilor de combatere a terorismului.

Cât de fezabil este terorismul nuclear?

Există mai multe modalități de a provoca teroare cu ajutorul radioactivității, spun experții German Council on Foreign Relations (DGAP) care vorbesc despre existența a cel puțin patru forme de terorism nuclear, definit ca „utilizarea sau amenințarea cu utilizarea materialelor nucleare, a combustibilului nuclear sau a produselor radioactive”: detonarea unei arme nucleare intacte, a unui dispozitiv nuclear improvizat, a unui dispozitiv de dispersie a radiațiilor sau a unei bombe artizanale; sau eliberarea de radioactivitate.
Prima variantă este destul de improbabilă, întrucât grupările teroriste se confruntă cu obstacole enorme în obținerea unei arme nucleare funcționale. Chiar și apelând la oameni din interior (angajați), accesul într-o bază militară pentru a obține o armă nucleară operațională este extrem de dificil. Furtul de componente pentru a construi o armă nucleară funcțională este, de asemenea, improbabil, deoarece acest lucru necesită expertiză și echipamente profesionale. Prin urmare, întrucât structurile civile și personalul acestora reprezintă ținte mai ușoare, celelalte trei categorii sunt forme mai fezabile de terorism nuclear.

A doua opțiune de terorism nuclear, dispozitivul nuclear improvizat, necesită material fisionabil a cărui procurare presupune fie intrarea prin efracție în centrale nucleare și alte structure conexe care manipulează, depozitează sau transportă combustibil nuclear, fie achiziționarea de pe piața neagră. Deși fabricarea unui dispozitiv care să utilizeze material fisionabil pentru a provoca o explozie nucleară este sofisticată din punct de vedere tehnic, este totuși fezabilă.

Arma radiologică (cunoscută și sub denumirea de „Bomba murdară”, „Dirty bomb”) este a treia variantă de terorism nuclear și se referă la un dispozitiv al cărui scop principal este de a răspândi niveluri periculoase de radiații. Combinând explozibil convențional cu material radioactiv, „bombele murdare” sunt relativ nesofisticate comparativ cu cele utilizate în exploziile nucleare. În consecință, există o gamă mai largă de potențiale surse pentru procurarea materialelor radiologice utilizate pentru fabricarea acestora: structuri medicale și de cercetare operează cu materiale având niveluri scăzute de radioactivitate; în procesul producerii energiei nucleară se generează materiale cu niveluri intermediare și ridicate de radioactivitate. De exemplu, dacă o „bombă murdară” ar folosi deșeuri cu nivel înalt de radioactivitate, ar putea dispersa niveluri ridicate de radiații.

Cea de-a patra formă de terorism nuclear are ca scop dispersarea radioactivității de o manieră și mai aleatorie – fără a necesita dispozitive explozive. În loc să opteze pentru detonare, autorii ar putea ataca un complex care operează cu materiale nucleare sau radiologice pentru a perturba, sabota sau manipula operațiunile acesteia, ceea ce ar duce la eliberarea de radioactivitate.

Potrivit experților în politici nucleare, date despre cum să construiești dispozitive explozive sau să eliberezi radioactivitate sunt relativ accesibile, ceea ce face ca singura strategie de prevenire eficientă constă în îngreunarea accesului teroriștilor și al actorilor rău intenționați la materiale nucleare și radiologice. Altfel spus, consolidarea securității nucleare prin protecția centralelor nucleare, a materialelor fisionabile și a altor materiale radioactive împotriva accesului illicit.

Centralele nucleare din Ucraina ca o trezire la realitate a Europei

Măsurile de precauție în materie de securitate nucleară variază în funcție de tipul de reactor, de locație și de mediul fizic imediat al reactorului. Cu toate acestea, un principiu de bază este valid în toate situațiile: cu cât este mai mare numărul de reactoare nucleare – și, implicit, de locuri de depozitare a deșeurilor puternic radioactive – cu atât există mai multe surse sau ținte potențiale pentru teroriști. Până în prezent, cu 56 de reactoare răspândite pe întreg teritoriul național, Franța are cea mai mare flotă de reactoare nucleare din Europa și a doua ca mărime din lume, după cea a Statelor Unite, devansând China și Rusia.

Ținând cont de evenimentele recente din Ucraina, se poate vorbi de două forme fezabile și plauzibile de terorism nuclear. Una implică achiziționarea de material radioactiv, fie prin furt, fie prin cumpărare, și combinarea acestuia cu explozibili convenționali pentru a construi o bombă artizanală. Cealaltă include atacuri fizice asupra reactoarelor nucleare și a altor instalații care conțin materiale nucleare sau puternic radioactive. În ambele scenarii, persoanele implicate în procesele și operațiunile relevante funcționării unei centrale nucleare pot deveni ținte sau colaboratori ai teroriștilor nucleari, constituindu-se astfel în „amenințări din interior”.

Până acum, majoritatea experților considerau consecințele unui atac terorist nuclear ca fiind destul de limitate, argumentând că este puțin probabil ca o bombă artizanală să provoace radiații atât de masive încât un număr mare de victime să aibă nevoie de terapie intensivă. O preluare „ostilă” a centralelor nucleare ar provoca în primul rând daune infrastructurii și ar necesita evacuări în masă. Cu toate acestea, teroriștii găsesc interesantă ideea unor atacuri teroriste nucleare prin prisma groazei induse mult peste efectele sale fizice: teama oamenilor de contaminare și de radiații ar provoca panică în masă și haos.

Actualul război din Ucraina a arătat că bombardarea de către un stat a centralelor nucleare nu mai este de neconceput. Această situație va impune, probabil, o schimbare în discuțiile europene privind securitatea nucleară și o evaluare a probabilității și plauzibilității atacurilor provocate asupra instalațiilor nucleare.

O amenințare plauzibilă la adresa Europei?

Evenimentele din Ucraina și acțiunile Rusiei au demonstrat Europei că, în context belic, centralele nucleare pot servi drept ținte cu o mare valoare simbolică și fizică.

În cazul specific al Franței, există mai multe motive pentru care amenințarea potențială a unui atac terorist nuclear ar trebui luată foarte în serios. Operațiile militare ale Franței în Libia, Siria și Sahel sunt invocate de islamiștii radicali pentru a justifica acte de răzbunare pe teritoriul francez. Franța, cu valori republicane și puternic laicizată, este considerată de grupările islamiste drept întruchiparea unui Occident „islamofob”. Narațiunea persistentă este că Franța duce un „război împotriva Islamului”. Un atac asupra centralelor nucleare din Franța ar fi în conformitate cu tradiția teroristă de a ataca dimensiuni fundamentale ale identității franceze și ale mândriei naționale.

Dealtfel, organizațiile teroriste transnaționale Al-Qaida și Statul Islamic (ISIS) – responsabile de cele mai devastatoare atacuri din Franța ultimilor ani – și-au demonstrat, în trecut, interesul pentru terorismul nuclear.

Evaluarea efectuată în 2018 de Agenția Internațională de Energie Atomică IAEA a stabilit că Franța dispune de un cadru legislativ și de reglementare puternic în materia securității nucleare; totuși, sunt experți care consideră centralele nucleare ale Franței ca fiind mai degrabă într-o stare degradată, ceea ce sporește riscurile de securitate în absența investițiilor, revizuirilor, ajustărilor.

Deocamdată, Președintele Macron nu a prezentat niciun plan concret de consolidare a practicilor interne de securitate nucleară, în schimb pune accent pe susținerea unor inițiative globale în materie.

Nici chiar în Statele Unite, chestiunea securității nucleare și a terorismului nuclear nu a atras, de mult timp, atenția cuvenită la nivel înalt, deși, potrivit Raportului Comisiei 9/11, autorii atacului terorist luaseră în considerare posibilitatea de a ataca Indian Point Energy Center – o centrală nucleară situată la 40 de kilometri nord de Manhattan – pentru a cauza o eliberare masivă de radioactivitate.

Fostul președinte Barack Obama poziționase SUA în postura de protagonist în această chestiune, însă schimbarea din 2017 a echipei de la Casa Albă a pus capăt acelui angajament., iar actuala administrație americană nu s-a focalizat deocamdată pe subiectul terorismului nuclear.

Rusia a fost și ea ținta terorismului nuclear, potrivit unui studiu întocmit în 2011 de Belfer Center for Science and International Affairs din cadrul Harvard Kennedy School; este vorba despre rețele teroriste din Caucazul de Nord, facțiunile din Cecenia, Daghestan, Ingușeția,  Karaciai-Cerchezia și Kabardino-Balkaria. Acestea au complotat la deturnarea unui submarin atomic cu arme nucleare la bord, au achiziționat materiale radioactive, au amenințat că vor ataca centrale nucleare ale Rusiei, au recrutat persoane din interiorul unei centrale nucleare și chiar au exercitat presiuni asupra conducerii politice ruse prin amplasarea unui container cu materiale radioactive în Moscova și amenințarea cu detonarea acestuia.

Spre un protagonism european în securitatea nucleară

Dincolo de diferențele de opinie privind principiul producerii energiei nucleare, UE și, implicit, Franța ar trebui să integreze măsuri de securitate mult mai stricte în ceea ce privește punerea în funcțiune și exploatarea centralelor nucleare, respective să își asume o mai mare responsabilitate împotriva terorismului nuclear.

Prin expertiză științifică, fonduri și palmares diplomatic, Bruxelles-ul ar putea considera ocuparea poziției actualemente vacante de protagonist al securității nucleare la nivel mondial.

Nu mai este oportun să credem că atacurile asupra centralelor nucleare europene sunt de neconceput. Situația centralelor nucleare din Ucraina a demonstrat în mod dramatic necesitatea de a ajusta evaluările, de a ne pregăti pentru situații de urgență și de a consolida securitatea nucleară.

Prin Indexul Securității Nucleare din 2020, realizat în colaborare cu Economist Intelligence Unit (EIU), organizația Nuclear Threat Initiative (NTI) atenționa asupra încetinirii îngrijorătoare a progresului privind protecția materialelor nucleare împotriva furtului și a instalațiilor nucleare împotriva actelor de sabotaj. Un asemenea declin alarmant al ratei de îmbunătățire a structurilor naționale de reglementare și a arhitecturii de securitate nuclear – în actualul context de dezordine și perturbare globală accentuate – este de natură să inverseze tendința de îmbunătățire substanțială din perioada 2012 – 2018.

Nivelul de securitate nucleară la nivel mondial este important atât pentru securitatea globală, cât și pentru cea europeană. Având în vedere dimensiunile transnaționale ale criminalității, terorismului și ale altor rețele ilicite, incidentele de securitate nucleară și lipsa unor standarde înalte de protecție pot reprezenta amenințări directe sau indirecte la adresa Europei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s