Victorie Macron în dezbaterea cu Le Pen. Analizele Le Figaro și Le Monde

„Se pare că fiecare parte a găsit motive pentru a fi mulțumită”, notează Le Figaro, în editorialul care analizează dezbaterea prezidențială de miercuri seara, între candidații calificați în turul doi, Emmanuel Macron și Marine Le Pen. Totuși, conchide ziarul francez, după confruntarea de miercuri seara președintele în exercițiu mai degrabă și-a consolidat poziția, iar duminică are șanse reale de a fi reales. În analiza sa, Le Monde surprinde problema cu care s-a confruntat Marine Le Pen: „După un start greșit, candidata de extremă dreapta nu a reușit să recapete controlul, miercuri, pe parcursul a aproape trei ore de discuții”.

Le Figaro

<< Vor fi trecut francezii de la un vot la altul? Se pare că fiecare parte a găsit motive pentru a fi mulțumită. Emmanuel Macron a dat dovadă, încă o dată, de o superioritate evidentă în controlul problemelor economice, de dorința de a-și destabiliza concurentul, mai ales pe tema Rusia, de un gust crescând pentru dialectică odată cu trecerea timpului. A păstrat adesea un avantaj alterat, ici și colo, printr-o atitudine pe rând condescendentă și certăreață.

Marine Le Pen a reușit să mențină un nivel tehnic și retoric net superior celui din dezbaterea anterioară. Totuși, ea nu a reușit niciodată să impună o dominație evidentă, să inverseze impresia colectivă de legitimitate dobândită și persistentă a lui Emmanuel Macron, să răspundă atacurilor repetate ale șefului statului. El și-a asumat riscul să fie profesor, ea a riscat să fie o elevă bună. Dar ceea ce a reieșit din această conversație viguroasă, uneori agresivă, dar totuși interesantă a fost un antagonism iremediabil.

Două Franțe față în față și o a treia care s-a simțit invitată să se retragă, în primele două ore, când din discuție au lipsit imigrația, perimetrul statului, delincvența. Presiunea fiscală a fost rapid menționată. A durat până la 23:05 pentru a fi rostit cuvântul „securitate” și până la 23:20 pentru ca islamismul să fie menționat!

Finanțele, măsurile vizând categorii s-au acumulat fără ca vreo clipă să dezvolte o viziune care să fi pus în ordine această mare dezordine de propuneri. Există temerea că un număr semnificativ de cetățeni au simțit uneori un sentiment de neapartenență la acest exercițiu. Forța imaterială a națiunii – istoria, instituțiile, frumusețea, limba, prestigiul, cultura, școala – s-a străduit să plutească în acest ocean de cifre. Politica, însă, nu poate fi redusă la a fi o tehnocrație de reglementare.

După dezbatere, va veni momentul voturilor și totul indică, după mai bine de două ore de dialog, că francezii vor rămâne pe prima lor intenție. Câștigătorul – deja iese la iveală profilul lui Emmanuel Macron – va avea sarcina dificilă a unei reconcilieri esențiale. >>


Le Monde

<< După un start greșit, candidata de extremă dreapta nu a reușit să recapete controlul, miercuri, pe parcursul a aproape trei ore de discuții.

În această miercuri, 20 aprilie, candidatul Rassemblement National (RN) este pregătit de răzbunare. La cinci ani de la dezbaterea eșuată dintre cele două runde, din 2017, reprezentanta extremei drepte se confruntă din nou cu Emmanuel Macron, hotărâtă să nu mai comită aceleași greșeli ca în trecut. Eșecul de atunci, tot repetă ea, a călit-o. Este ora 21.00 atunci când prezentatorii anunță că ea va vorbi prima. A făcut o grimasă la vederea decorului care simula Palatul Elysée, proiectat în spatele ei, care, din punctul ei de vedere, îl punea în valoare pe președintele în funcție. În fine, se pornește. „Franța este poporul ei”, începe ea, înainte ca vocea-i să fie brusc acoperită de sunetul unui jingle. Start fals. Jenă. Spectacolul nu a început încă. Emmanuel Macron zâmbește, apoi își dă ochii peste cap.

Metaforă pentru o întâlnire eșuată, încă o dată, între de trei ori candidata la președinție și destinul său. În aproape trei ore de dezbatere cu președintele în funcție, Marine Le Pen a dat impresia că nu se poate niciodată întoarce la linia de start atunci când adversarul ei, bătăios, are grijă să nu păcătuiască prin exces de încredere în sine. Ca un boa constrictor, Emmanuel Macron a părut să-și strângă treptat adversara până o sufoca. Iar numeroasele intervenții scurte și semne de respect ale președintelui, introducând regulat un „aveți dreptate”, au avut doar scopul de a evidenția mai bine inconsecvențele și slăbiciunile din raționamentul candidatei, pe care el le-a denunțat constant drept „contra-adevăruri”.

„Nu ați răspuns, pentru că nu aveți răspunsuri”

Totuși, primele minute, dedicate puterii de cumpărare, promiteau să fie în beneficiul lui Marine Le Pen. Ei bine, s-a poticnit. Ea l-a acuzat pe Emmanuel Macron că a introdus taxa pe carbon și că a redus ajutorul pentru locuințe cu 5 euro, ea promițând în schimb că va scădea TVA-ul de la 20% la 5,5% la energie „într-un mod durabil, nu cu cecuri, nu cu tichete de rație”. Și, din primele minute, a întocmit un inventar al măsurilor sale, pe care le-ar finanța prin urmărirea „cheltuielilor care [i se] par scumpe sau dăunătoare” sau cu „bani care, în realitate, se scurg” – fără să spună că vizează de fapt imigrația și frauda socială.

Rând pe rând, Emmanuel Macron a demontat principalele promisiuni ale adversarei sale. El și-a lăudat scutul energetic „de două ori mai eficient decât reducerea TVA”, iar legat de criză: „Îmi asum să nu subvenționăm gazele și petrolul pe care nu le producem, ci mai degrabă să cheltuim banii publici pentru a ajuta gospodăriile să-și renoveze casa sau să-și schimbe vehiculul”. Marine Le Pen a replicat: „Cine plătește, domnule Macron? Contribuabilii”. „La fel și la reducerea TVA”, i-a spus el.

Același impas a apărut atunci când a promis „creșterea veniturilor” prin înghețarea contribuțiilor angajatorilor la creșteri salariale de 10%. „Nu veți decide pentru angajator. Nu veți face salariile, doamnă Le Pen”, i-a spus, uimit, Emmanuel Macron. Cea care, în campanie, s-a prezentat drept „candidatul puterii de cumpărare” nu a reușit să-și recâștige controlul. „Nu ați răspuns, pentru că nu aveți răspunsuri”, a încheiat adversarul său.

„Depindeți de puterea rusă”

Pe măsură ce bombele rusești cad pe pământ ucrainean, politica internațională s-a dovedit imediat stânjenitoare pentru reprezentanta unui partid îndatorat Moscovei. Emmanuel Macron s-a instalat în rolul care i se potrivește cel mai bine, cel de apărător al Europei și al Ucrainei împotriva „alegerii fatale” a Rusiei. „Rolul nostru este să apărăm Ucraina, asigurându-ne, așa cum am făcut de la început, că acest război nu va escalada și nu se extinde”, a spus el, îmbrăcând pentru câteva momente costumul prezidențial.

Aproape deconcertându-l pe șeful statului, Marine Le Pen a afirmat că „este inadmisibilă agresiunea a cărei victimă este Ucraina” și a recunoscut „că merită susținute eforturile pe care le-ați depus pentru a încerca să găsiți, în numele Franței, mijloacele, căile păcii”. Șeful statului a fost surprins de această poziție contrară voturilor date de RN în Parlamentul European sau declarațiilor anterioare ale lui Marine Le Pen. Și să ne amintim că a fost unul dintre primii lideri din Europa care a recunoscut anexarea Crimeei din 2014. „În dreptul internațional, de la al Doilea Război Mondial, teritoriile care au fost anexate cu forța au fost rareori recunoscute”, a avut grijă să sublinieze el.

Dar Emmanuel Macron îi aplică lovitura de grație cu puternicul argument care vizează explicarea complezenței lui Marine Le Pen față de regimul Putin, respectiv împrumutul pe care RN l-a contractat în 2015 de la o bancă rusă apropiată de Kremlin: „O spun cu gravitate în seara aceasta. Întrucât pentru țara noastră, aceasta este o veste proastă. Întrucât depindeți de puterea rusă și de domnul Putin. Atunci când vorbiți despre  Rusia, vorbiți de bancherul dumneavoastră”. „Este fals și este destul de necinstit”, a răspuns ea, înainte de a recunoaște, în fața francezilor, că încă își rambursează împrumutul, „în fiecare lună, până la ultima centimă”. Dacă RN a apelat la Rusia pentru finanțare, a adăugat ea, a fost „pentru că nicio bancă franceză nu a vrut să-mi acorde un împrumut” și că partidul său, încă îndatorat, „este un partid sărac”.

În ceea ce privește Europa, Marine Le Pen, care ieri apăra părăsirea zonei euro, s-a chinuit să-și clarifice proiectul pentru o „Europă a națiunilor”. „Putem decide să spoim de unii singuri fațada. Dar la urma urmei, Europa este o co-proprietate. Într-o coproprietate, nu poți sune la un moment dat, de pe o zi pe alta, că nu se mai numește coproprietate pentru că așa am hotărât eu”, a denunțat șeful statului. (…)

„Pensionarea la 65 de ani este o nedreptate insuportabilă”

Au rămas pensiile. Ocazie perfectă pentru „candidatul poporului” de a denunța „brutalitatea socială” a lui Emmanuel Macron. De altfel, Marine Le Pen propune o reformă de pornire între „60 și 62 de ani” (67 de ani la cota maximă pentru cei care au început să lucreze la 25 de ani). „Pensia la 65 de ani este o nedreptate insuportabilă”, i-a spus ea candidatului.

Cel vizat a răspuns în două etape: în primul rând, prin justificarea posibilei amânări a vârstei de pensionare prin „progresul de finanțat” pentru îmbunătățirea „nivelului pensiilor”. Apoi, prin desființarea proiectului lui Marine Le Pen, despre care el spune că este injust (…).

„Nu-mi dați lecții despre finanțarea proiectului meu”, a replicat, cu exasperare, candidata RN, amintind de „600 de miliarde de euro datorie [publică] suplimentară”. Emmanuel Macron nu-și poate reprima un „ai, ai”. „Ce ați fi făcut [în fața consecințelor economice ale Covid-19]?”, ripostează el. „Că aveți îndrăzneala să spuneți că am ajutat grupurile mari! Întrebați-i pe comercianți, pe artizani…”, continuă acesta, spunând că este „mândru” de datorie. Înainte de a da drumul: „Nu este Gérard Majax în seara asta, doamnă Le Pen. Opriți-vă cu asta. Sunt cifre, vorbim despre viețile din spate”. La el – empatie și proximitate. La ea – bătălia cifrelor legate de șomaj, a balanței comerciale sau a datoriei publice. Curioasă inversare.

„Climato-sceptic” versus „climato-ipocrit”

Despre sănătate, energie, mediu – unde duelul s-a rezumat la o bătălie de invective între un candidat acuzat că este „climato-sceptic” și președintele descris drept „climato-ipocrit” – sau școală, nicio zonă nu i-a permis lui Marin Le Pen să recâștige avantajul sau să-l pună în dificultate reală pe Emmanuel Macron. Menționarea firmei de consultanță McKinsey, pe care statul a folosit-o pe scară largă, a ocupat doar câteva secunde din dezbatere. „Mă aşteptam”, spuse el. Emmanuel Macron a tratat cu câteva zâmbete viclene și mine consternate la cuvintele adversarei sale, lăsând să se vadă un complex de superioritate.

Abia după ora 23:00, Marine Le Pen a aterizat pe terenul ei preferat, insecuritatea. „Ne confruntăm cu o adevărată barbarie, cu o adevărată sălbăticie”, a descris ea, reînnodând legătura cu discursul ei marțial. „Te rănesc, te violează, îți sar în cap sau încearcă să te asasineze. Nu se mai poate”. Cauza directă? „Imigrație anarhică și masivă”, a punctat ea, arătând că intenționează să-i pună capăt. Ea a flatat polițiștii, oferindu-se să „îi iubească” și să se stabilească o „prezumție de nevinovăție” în cazul folosirii armelor de foc. La asta,  Emmanuel Macron a reamintit că ea nu ezitase să-i acuze, în mod greșit, pe „polițiștii domnului Darmanin” pentru că evacuarea violentă a unei manifestante de la una dintre conferințele sale de presă, săptămâna trecută.

Capitolul despre secularism s-a transformat într-o dezbatere în jurul vălului musulman, subiect apreciat de Marine Le Pen care își propune interzicerea lui în locurile publice. „Permiteţi-mi să încerc să ies din subiect”, începu ea ca şi cum ar fi fost presată să încheie. În defensivă, aceasta a asigurat că „nu a uitat” că există „terorism”, repetând că vălul era în ochii ei o „uniformă impusă de islamişti”, pe care intenţionează să o alunge pentru toţi. Emmanuel Macron nu a scăpat din mână peștele: „Ceea ce este îngrijorător este înlănțuirea dumneavoastră”, care leagă religia musulmană, islamismul, străinii și terorismul. Președintele-candidat și-a reiterat atașamentul față de legea din 1905 și a ridicat tonul.

„Trebuie să coasem democrația franceză”

„Veți crea război civil”, i-a spus el unei Marine Le Pen cu ochii mari de surprindere. „E grav, ce spuneți, a reacţionat ea cu voce joasă”. Pe un ton didactic, Emmanuel Macron a explicat apoi contururile secularismului, a invocat „Franța universalismului” împotriva „unei trădări a Republicii” constând în a face Franța „prima țară din lume care a interzis un semn religios pe drumul public”. Implacabil.

Marine Le Pen nu a reușit să-și termine propozițiile, ezitarea ei culminând atunci când dezbaterea ei a menționat-o pe Latifa Ibn Ziaten, mama cu voal a unuia dintre soldații asasinați de teroristul islamist Mohammed Merah. „Oh, ascultați…” mormăi ea, coborând privirea. Adversarul său a profitat de ocazie pentru a denunța o „lege a respingerii”, care echivalează în mod greșit basmaua musulmană cu islamismul radical, până la punctul în care dă drumul: „Ce surpriză!”. Candidata, așteptată să respecte statul de drept, a încercat: „Nu mi-ați citit legea”. „Nu, dar am citit Constituția Franceză”, i-a răspuns, în contra-partidă, absolventul de ENA.

Restul terenului autorității suverane nu i-a zâmbit mai mult liderei extremei drepte, în ciuda planului ei de referendum privind identitatea și imigrația franceză. Emmanuel Macron a reamintit că Marine Le Pen nu i-a votat legea împotriva „separatismului” islamist, cu câteva momente înainte ca ea să se chinuie să pronunțe acronimul dosarului persoanelor urmărite pentru radicalizare („FSPRT”, pentru dosarul rapoartelor de prevenire și radicalizare cu caracter terorist). Atunci când ea propune mutarea cererilor de azil la ambasade și consulate, președintele în exercițiu amintește că Franța urmează să îi primească pe „luptătorii pentru libertate” ucraineni care fug de război. „Desigur”, murmură Marine Le Pen, din nou în defensivă.

Era aproape miezul nopții când în fața candidaților a fost adusă problema instituțiilor, iar Marine Le Pen a părut să se trezească citând revendicările „vestelor galbene”: referendumul de inițiativă cetățenească (RIC) și proporționalul. „Trebuie să coasem democrația franceză”, a exclamat cea care vrea să facă din referendum modul ei de guvernare împotriva „dez-unirii, sentimentului de dispreț” al puterii. „Poporul este suveran”, a argumentat ea. Președintelui candidat a revenit cu o nouă șarjă: „Nu respectați Constituția Franței”. Aluzie la dorința ei de a reforma Constituția în profunzime, ocolind Parlamentul și parcurgând o cale neconstituțională – cea a articolului 11. „Este legal, dar mai ales este democratic”, s-a apărat Marine Le pen.

În acest față în față pe care l-a dominat, Emmanuel Macron a încercat o ieșire elegantă mulțumind adversarei sale. „Vă combat ideile (…) dar vă respect”, a salutat el, referindu-se la „dezacorduri sincere, respectabile”. Ultimele sale patruzeci de secunde au fost dedicate copiilor, pretext pentru a opune o Franță nostalgică „unei lumi mai bune” inclusiv Uniunea Europeană, o „ambiție ecologică”, „fraternitate republicană” și chiar „ceea ce suntem profund, de unde venim și ce avem de făcut”. În ceea ce o privește, Marine Le Pen și-a citit textul pe un ton mecanic, fără un cuvânt pentru concurentul ei. O concluzie adresată „poporului”, opunând „prădătorii de sus” celor „de jos”. Ea a cerut să se acorde „prioritate francezilor în propria lor țară” și să se facă asta „fără complexe”. Strângând din buze și afișând o privire evazivă, Marine Le Pen a ilustrat totuși complexul candidatului care nu poartă costumul (de președinte), față de zâmbetul triumfal al adversarului ei. Nu au schimbat niciun cuvânt atunci când a început să ruleze genericul de final. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s