KOMMERSANT | Cad frunzele în economia Rusiei. Câți ruși economisesc la mâncare, bunuri de lungă folosință sau „lux”

Statisticile macroeconomice pentru iulie arătaseră, pentru prima dată după alunecarea din martie-iunie, o creștere economică. Astfel, potrivit Ministerului Economiei, la acea vreme s-a putut observa că scăderea PIB-ului pe iulie încetinit la 4,3% de la 4,9%, cât fusese în iunie, notează Kommersant. Cu toate acestea, adaugă sursa citată, deja în august, a încetat corecția pozitivă a dinamicii PIB, fapt relevat de principalii indicatori. Asta, în contextul în care majoritatea rușilor continuă să nu se atingă de achiziții scumpe și bunuri de folosință îndelungată.

Deși, conform majorității indicatorilor de vârf, situația din industrie (mai precis, în prelucrare) s-a îmbunătățit în august (vezi Kommersant din 26 august), potrivit PMI S & P Global dinamica serviciilor s-a deteriorat considerabil. Indicele industriei a scăzut de la 54,7 în iulie la 49,9 în august. În acest context, PMI compozit (industrie plus servicii) a scăzut de la 52,2 la 50,4 puncte. „Optimismul (din iulie – n.r.) s-a datorat mai degrabă faptului că realitatea se dovedise a fi mai bună decât așteptările din februarie-martie”, notează autorii canalului de Telegram, Tverdîe țifrî.

Potrivit analiștilor canalului de Telegram, MMI, creșterea PIB, în iulie față de iunie, se poate să fi fost 0,5-0,7%, ajustată sezonier, iar dinamica anuală ar putea fi de minus 4% față de minus 4,9% în iunie. Dacă în actuala sa macro-evaluare, Ministerul Economiei a descris factorii care au „susținut activitatea economică” în iulie (vezi Kommersant din 1 septembrie), analiștii Raiffeisenbank au estimat că principala contribuție negativă la dinamica PIB-ului pe iulie a venit dinspre comerț. Astfel, în ciuda unei anumite încetiniri a scăderii în comerțul cu amănuntul, în iulie, în comerțul cu ridicata panta negativă a crescut, în aceeași lună – la minus 25,4%, de la 18,3% în iunie. În parte, situația poate fi explicată printr-o îmbunătățire vizibilă a stării stocurilor din industrie – inclusiv grație importurilor paralele (vezi Kommersant din 30 august și 2 septembrie). „Pe lângă reducerea cererii interne, scăderea volumelor comerțului exterior poate duce la o slăbire, deopotrivă pe fondul sancțiunilor și al scăderii volumelor de livrări de gaze către UE, în iunie-iulie”, explică economiștii băncii.

Aceștia ajung la concluzia că îmbunătățirea din iulie a economiei nu pare să fi fost sustenabilă, ci susținută de factori temporari.

Economiștii de la canalul MMI observă că saltul din construcții (acesta și creșterea comenzilor militare sunt responsabile pentru revenirea PIB, în iulie) este asociat cu efectul de bază: de exemplu, în iunie 2021, creșterea din sectorul construcțiilor a fost de 12,1%, în termeni anuali, iar în iulie a scăzut la 4,1%.


În ceea ce privește consumul, care dăduse semne de stabilizare în iulie, dinamica s-a înrăutățit vizibil în august și în prima săptămână a lunii septembrie (vezi Kommersant din 24 și 25 august). Potrivit indicelui Sber, din 29 august până pe 4 septembrie, cheltuielile nominale cu bunuri și servicii au crescut cu 5,4% în termeni anuali, față de 7,5% și 8% în precedentele două săptămâni. Scăderea indicatorilor anuali pe piețele de mărfuri s-a accelerat la 3,4% – în primul rând din cauza ritmului de achiziții la produsele nealimentare – ajungând sub minimele din luna mai (3,1% la mijlocul lunii mai). Autorii canalului MMI estimează o dinamică a comerțului cu amănuntul în luna august la minus 9 sau minus 9,5%, față de minus 8,8%, minus 9,6% și minus 10,1% în precedentele trei săptămâni. Și nu se întrevăd factorii care să activeze cererea consumatorilor pentru septembrie.

În același timp, potrivit unui studiu al Romir, din 22 până în 28 august, în orașele cu o populație de peste 10.000 de locuitori, în rândul cetățenilor cea mai populară modalitate de a atenua dificultățile economice a fost evitarea achizițiilor scumpe și a bunurilor de folosință îndelungată.

„De pe locul doi în săptămâna precedentă, acest tipar de comportament a trecut pe primul. Ponderea rușilor care economisesc la achiziții scumpe a crescut de la 45% la 56%”, concluzionează autorii.

În săptămâna raportată, numărul rușilor care economisesc la alimente și bunuri esențiale a scăzut (18% în a 34-a săptămână, față de 26% în a 33-a). Dintre cei care aleg să atenueze dificultățile economice prin reducerea cheltuielilor pentru alimente și produse esențiale, 62% au trecut la articole cu reduceri și promoții. Totodată, în ultima săptămână a lunii august, indicele Romir al încrederii economice (care evaluează situația actuală și așteptările respondenților din același eșantion) a înregistrat o ușoară creștere pentru prima dată de la sfârșitul lunii iulie (indicatorii Băncii Centrale și Rosstat s-au comportat similar). „În rândul celor care au televiziunea ca sursă de informare, indicele a fost de plus șapte puncte. Printre cei care își iau informațiile de pe YouTube, indicele a fost de minus 10 puncte”, concluzionează autorii studiului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s