Premierul populist de la Budapesta, Viktor Orban, folosește banii contribuabililor maghiari pentru a renova biserici, castele și grădinițe slovace, operațiune la capătul căreia dividendele pentru liderul ungar sunt evidente, notează Balkan Insight: consolidarea poziției în această țară. Totodată, sursa citată menționează existența unui tipar care nu ocolește nici România.

<< „Francisc al II-lea Rakoczi este ca un zeu pentru unguri”, exclamă ghidul turistic, atunci când face trimitere la importanța culturală a unui castel recent renovat din satul slovac Borsa, situat în sud-estul țării.

Rakoczi, născut în castelul Borsa în 1676, este un erou național maghiar – un nobil care a condus ultima revoltă anti-habsburgică din Ungaria, la începutul secolului al XVIII-lea. Cu toate acestea, în deceniile care au urmat locul său natal a fost lăsat de izbeliște și avea mare nevoie de reconstrucție. Toate astea, până în 2018, când, din fericire pentru sat, s-au strâns peste 8,7 milioane de euro pentru a finaliza lucrarea, în iunie, și pentru a aduce autobuzele de turiști care acum vizitează zona în fiecare zi.

Proiectul de restaurare a fost prezentat în mass-media ca o colaborare între administrațiile slovace și maghiare. Cu toate acestea, trezoreria internă a contribuit doar cu o mică parte din finanțele necesare – majoritatea provenind de la guvernul ungar.

Nu trebuie să cauți departe pentru a da de sursa banilor. Un mare panou situat în holul de la intrare informează vizitatorii că cei mai responsabili de inițierea lucrărilor de reparații au fost președintele Ungariei, Janos Ader, urmat de președintele slovac, Zuzana Caputova. Următorul nume scris cu caractere aldine este cel al lui Viktor Orban, premierul autocrat al Ungariei și cel care și-a împins țara să manifeste generozitate față de Slovacia.

Cheltuieli „minoritare”

De-a lungul a peste un deceniu de când se află la putere, Guvernul lui Orban a sprijinit numeroase proiecte în Slovacia, cu semnificație culturală, educațională, religioasă sau istorică pentru minoritatea maghiară, care trăiește în principal în partea de sud a țării.

BIRN a colectat o serie de fotografii din toată Slovacia, care pun în lumină tiparul investițiilor culturale și de patrimoniu pe care Ungaria le face în Slovacia.

Din 2010, Budapesta s-a angajat în mai multe programe de granturi pentru maghiarii care locuiesc în Slovacia. Un program de 34 de milioane de euro pentru sprijinirea grădinițelor și o schemă de sprijin pentru antreprenori, în valoare de 60 de milioane de euro, care au început în 2016, respectiv 2017, au fost printre cele mai scumpe.

Începând cu primăvara anului 2021, guvernul ungar a decis să se angajeze în alte trei programe de donații. Unul dintre acestea, Fundația pentru Conservarea Patrimoniului Imobiliar din Europa Centrală, are ca obiectiv achiziționarea de obiective istorice. Guvernul ungar a cumpărat deja două clădiri în centrul istoric al orașului Kosice, al doilea oraș ca mărime al Slovaciei.

Al doilea program face parte din cei 74 de milioane de euro care urmează să fie investiți printr-un program de reînnoire a bisericii – în Ungaria și țările învecinate. Peste 4 milioane de euro din acest total sprijină renovarea a peste o sută de biserici din Slovacia. Al treilea program a implicat achiziții planificate de terenuri agricole în țările vecine cu Ungaria, în valoare de 400 de milioane de euro.

Aceste planuri ale guvernului lui Orban au stârnit îngrijorări în cercurile diplomatice slovace și l-au determinat pe ministrul de Externe, Ivan Korcok, să organizeze o întâlnire cu omologul său maghiar, Peter Szijjarto, pe 5 octombrie. Diplomații slovaci au profitat de această ocazie pentru a prezenta o listă de preocupări în cinci puncte, pe care Korcok o dorea soluționată pe căi diplomatice. O mare parte din aceste puncte se referea la schemele de granturi și investiții ale guvernului maghiar direcționate spre Slovacia. Korcok l-a îndemnat pe Szijjarto să discute cu Slovacia despre proiectele de cheltuieli ale Ungariei, înainte de a le implementa.

Ungaria nu a așteptat mult să răspundă solicitărilor Slovaciei și a pus punct rezoluției privind achizițiile de terenuri, deși celelalte programe rămân valabile.

Votând cu portofelul

Banii maghiari care curg în Slovacia fac de fapt parte dintr-un proiect mai amplu al guvernului naționalist-populist al lui Orban, de a alimenta toate statele vecine în care există o minoritate maghiară, fie că este vorba de România, Serbia, Ucraina sau Slovacia.

În România trăiesc aproximativ 1,2 milioane de etnici maghiari, reprezentând mai mult de 6% din populația națională. Aproximativ un sfert de milion aparțin minorității etnice maghiare din Serbia, care reprezintă 3,5% din populație. Având în vedere că acestor oameni li se permite, de asemenea, să dețină dublă cetățenie maghiară, acest lucru creează mulți potențiali alegători în aceste țări, care ar putea vota pentru partidul Fidesz al lui Orban, la alegerile naționale. Prin urmare, are sens politic ca prim-ministrul ungar să se adreseze acestor alegători.

Etnicii maghiari formează cea mai semnificativă minoritate națională din Slovacia, recensământul din 2011 indicând peste 450.000 de persoane, sau 8,5% din populația totală. Cu toate acestea, oficial nu sunt eligibili pentru a participa la alegerile din Ungaria, deoarece legile slovace nu permit cetățenia dublă.

Deci, de ce, atunci, Orban continuă să investească în comunitățile slovaco-maghiare? Marek Rybar, profesor asociat de științe politice la Universitatea Masaryk, din Brno, Republica Cehă, spune că nu există nicio modalitate practică prin care birocrația slovacă să afle dacă un cetățean deține un al doilea pașaport. Cel puțin teoretic, spune Rybář, există posibilitatea ca unii maghiari slovaci să voteze la sud de graniță fără ca autoritățile slovace să știe despre asta.

Ar putea fi și alte motive. „Când te poți prezenta drept cineva care poate asigura bani pentru organizații culturale, sportive sau alte organizații semnificative pentru comunitate, poziția ta se întărește”, explică Rybar.

Și nu numai atât, ci prin aceste subvenții foarte netransparente, în proiecte care au scopuri culturale și de altă natură, Orban și aliații săi pot influența activitățile minorităților din Slovacia, Serbia, România și Ucraina.

În timp ce dimensiunea culturală a investițiilor maghiare în străinătate este incontestabilă atunci când vine vorba de salvarea siturilor istorice și repararea clădirilor care au fost neglijate de ani buni, Rybar explică că Orban înclină și sprijinul financiar față de simpatizanții săi și, prin urmare, schimbă structurile de putere din comunitățile maghiare din străinătate.

„Investițiile lui Orban nu au impact doar asupra alegătorilor individuali, ci și asupra organizațiilor în care se implică acești maghiari străini și potențiali alegători. Acest lucru se datorează faptului că organizațiile minoritare întâmpină dificultăți în a obține bani de la guvernul slovac, iar orice finanțare venită din Ungaria este oferită doar celor „corecți”, subliniază Rybar.

Aceasta înseamnă că Orban poate influența și reprezentarea politică a minorităților maghiare din alte țări. „Situația politică din Ungaria influențează adesea partidele politice maghiare din străinătate. Pentru un autocrat precum Orban, ar fi cu siguranță convenabil să aibă un partid parlamentar în Slovacia, pe care să îl controleze într-o oarecare măsură”, spune Rybar.

Contextul istoric al acestei politici datează de la începutul anilor ’90, când s-a ajuns la un consens între cele mai mari partide – Forumul Democrat Maghiar, Partidul Socialist și Fidesz, precum și unele partide mai mici – anume că una dintre prioritățile politicii externe a Ungariei ar trebui să fie sprijin pentru comunitățile maghiare din străinătate.

În 2010, când Fidesz a câștigat o majoritate de două treimi în Parlament, partidul naționalist a revizuit de mai multe ori Constituția maghiară pentru a schimba ceea ce Rybar numește o „valoare principală” într-o „ordine constituțională”.

Unul dintre noile articole adăugate la Constituție a fost articolul D, care statuează: „Ținând cont de faptul că există o singură națiune maghiară, Ungaria își asumă responsabilitatea pentru soarta maghiarilor care trăiesc dincolo de granițele sale și va facilita supraviețuirea și dezvoltarea comunităților lor; va sprijini eforturile lor de a-și păstra identitatea maghiară, afirmarea drepturilor lor individuale și colective, stabilirea autoguvernării lor comunitare și prosperitatea lor pe pământurile natale și va promova cooperarea între ele și a lor și Ungaria”. >>