Cine și de ce se opune, la Berlin, livrării de arme Kievului

Germania trimite 5.000 de căști în Ucraina, dar atât. Mulți dintre aliații NATO ai Berlinului, inclusiv SUA, nu sunt impresionați și există voci în cadrul Partidului Verzilor care sunt de acord, notează Der Spiegel.

<< „Berlin, we have a problem”. Așa și-a început Emily Haber, ambasadorul Germaniei în Statele Unite, o telegramă confidențială pe care a trimis-o, luni, Ministerului german de Externe. Nota continua oferind o descriere detaliată a modului în care Germania este discreditată în Statele Unite ca „partener de încredere”, din cauza reticenței sale în criza din Ucraina. Mass-media, a scris ea, nu este singura care vede Berlinul ca o frână atunci când vine vorba de sancțiuni, ci și Congresul SUA. În plus, blocarea de către Berlin a livrărilor de arme către Kiev a constituit, de asemenea, o sursă de frustrare. Washingtonul, a scris Haber, consideră că poziția Germaniei se naște din dorința de a continua să achiziționeze gaze naturale ieftine din Rusia.

Haber nu are nervi slabi. Ea a ocupat o serie de posturi de top și a trecut prin mai multe crize. În mesajul ei de luni, însă, a scris că Germania devine un pion în dezbaterea politică internă de la Washington. Republicanii, în special, își informa ea colegii diplomați din Berlin, spun din ce în ce mai mult că Berlinul este „în pat cu Putin”. Această formulare, mai scria ea, îl vizează în primul rând președintele american, Joe Biden, care a căutat să se coordoneze îndeaproape cu aliații în această criză. Dar, a sugerat Haber, daunele aduse Berlinului ar putea fi totuși „imense”.

Rezultatul este că Germania se află din nou într-o poziție pe care o ocupă atât de des în crizele de politică externă: stând pe margine și devenind obiect al neîncrederii. Este o întoarcere la o disciplină de politică externă pe care Berlinul a perfecționat-o de ani buni: mersul atent și delicat pe sârma responsabilității. Germania dorește să evite tulburarea apelor cu Rusia, dar speră să-și îndeplinească responsabilitățile în cadrul alianței occidentale. Vrea să sprijine Ucraina, dar speră să-și garanteze aprovizionarea cu gaz. Și apoi, există tradiția pacifistă postbelică a țării, pentru care există preocupare.

Având în vedere toate aceste interese concurente, este dificil să faci figură bună. Berlinul trimite 5.000 de căști de luptă în Ucraina, ceea ce pare o glumă, dar guvernul german a împiedicat până acum livrarea, de către Estonia Ucrainei, de obuziere de pe vremea Germaniei de Est. Berlinul dansează pe coji de ouă și riscă să distrugă relațiile cu toată lumea. Social-democrații (SPD), partidul cancelarului Olaf Scholz și liderul coaliției de guvernare din Germania, par în mod deosebit nepreocupați de amenințarea rusă și de problemele descrise de Emily Haber.

„Nu livrăm arme letale”

Marți (săptămâna trecută – n.tr.), experții în politică externă din grupul parlamentar al SPD s-au întâlnit cu ministrul de Externe, Annalena Baerbock, de la Partidul Verzilor, iar apoi au fost plini de laude – în parte, fără îndoială, pentru că Baerbock și-a exprimat opoziția față de livrările de arme. Participanții spun că Baerbock și-a exprimat chiar reticența extremă față de obuzierele est-germane.

O astfel de abordare este în concordanță cu poziția actuală a SPD cu privire la livrările de arme. Într-un interviu acordat, marți, DER SPIEGEL, co-liderul SPD, Lars Klingbeil, a invocat acordul de coaliție, care interzice livrările de arme în regiunile aflate în criză. Astfel de principii, a spus el, „nu ar trebui încălcate în primul conflict”.

Această poziție nu este controversată în rândul parlamentarilor SPD. Livrările de arme ar „doar ar exacerba conflictul”, avertizează Adis Ahmetovic, un parlamentar SPD, implicat pe partea de politică externă.

„Nu livrăm arme letale, iar asta nu se va schimba”, spune Michael Roth, membru SPD și președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Bundestag, parlamentul Germaniei. „Reducerea solidarităţii necesare cu Ucraina doar la această problemă este nejustificată, având în vedere ajutorul concret pe care Germania l-a oferit de ani de zile pentru a ajuta Ucraina cu democraţia, statul de drept, economia şi mediul”.

Într-adevăr, când vine vorba de criza din Ucraina, singura controversă din cadrul SPD se referă la întrebarea: care ar trebui să fie abordarea fundamentală a Rusiei lui Putin? Ar trebui partidul să adopte abordarea drăgălașă practicată de Gerhard Schröder, ultimul cancelar SPD al Germaniei, care de atunci a devenit un acolit lui Putin? Sau partidul ar trebui să urmeze un traseu mai robust și mai distanțat? DER SPIEGEL a aflat că Klingbeil a convocat o întâlnire confidențială a membrilor seniori ai SPD, pentru luni. Printre participanți se numără experți în politică externă din cadrul partidului, guvernatori de land, fostul președinte al partidului, Martin Schulz, liderul grupului parlamentar, Ralf Mützenich, și omul de legătură cu UE al partidului, Katarina Barley.

Aparemt, scopul întâlnirii este acela de a explora o nouă abordare a estului și de a reconcilia cele două tabere intra-partid pe problema rusă. Sunt planificate întâlniri suplimentare. „Nu putem continua să avem aceleași dezbateri”, spune o sursă din partid.

Este o melodie pe care Verzii ar putea să o cânte și ei. Partidul poate fi larg unificat când vine vorba de modul de abordare a Rusiei, dar este divizat când vine vorba de livrarea de arme.

Poate cea mai puternică voce a Verzilor în acest moment îi aparține lui Jürgen Trittin, purtătorul de cuvânt pe politică externă al grupului parlamentar al partidului său și un puternic reprezentant al aripii stângi a Verzilor. „Rămânem angajați într-o politică restrictivă a armelor. Și această politică este valabilă: Fără arme pentru conflictele armate”, spune Trittin. Acest angajament, adaugă el, nu se schimbă „într-o fază dificilă de discuții și negocieri. Orice altceva ar fi o politică simbolică periculoasă”.

Un motiv pentru care vocea lui Trittin are atât de multă greutate în acest moment este acela că mulți alți membri seniori de partid nu sunt în prezent în măsură să ridice obiecții, chiar dacă le-au avut. Franziska Brantner, expert în cadrul partidului pentru afaceri europene, este în prezent secretar de stat parlamentar în Ministerul Economiei, în timp ce Tobias Lindner, specialist în politica de apărare, este în Ministerul de Externe. Ca atare, ambii sunt legați de linia guvernamentală. Între timp, Omid Nouripour, un specialist în politică externă, din cadrul partidului, candidează pentru a deveni președinte de partid, ceea ce l-a făcut mai reticent.

Ușa către diplomație

Rezultatul este că grupul parlamentar al Partidului Verzilor nu a produs prea multe în privința punctelor de vedere divergente, preferând în schimb să repete propoziția: Stăm în spatele ministrului de externe. Și ea și-a exprimat opoziția față de livrările de arme. Germania, spun parlamentarii verzi, trebuie să continue să joace rolul de moderator și să se abțină de la a închide ușa diplomației.

Totuși, este previzibil faptul că unitatea partidului poate deveni, în curând, ceva ce ține de  trecut. Co-liderul Partidului Verzilor, Robert Habeck, care este ministrul economiei și vice-cancelar în guvernul Scholz, nu a renunțat niciodată la cererea formulată în timpul campaniei din toamna trecută, ca Ucrainei să-i fie livrate arme defensive. Și printre membrii Partidului Verzilor din Parlamentul European există o serie de voci care critică cursul lui Trittin. La Bruxelles, loialitatea față de Berlin este mai puțin pronunțată, în timp ce perspectivele statelor partenere sunt mult mai prezente.

Potrivit unei analize a expertului în politică externă a Partidului Verzilor, Reinhard Bütikofer: „Când unii critici hotărâți ai Germaniei vorbesc despre liniștirea Rusiei, din păcate nu greșesc întotdeauna”. În prezent, este corect ca guvernul german să reziste trimiterii de arme în Ucraina, crede el, dar dacă Putin „își va trimite trupele în Ucraina, noi, cei din Germania, ar trebui să fim pregătiți să venim cu un răspuns diferit la această întrebare, conform responsabilităţilor noastre”.

Parlamentarul european Serghei Lagodinski spune: „Este un merit pentru Partidul Verzilor că guvernul german și-a intensificat amenințarea cu sancțiuni împotriva Moscovei, în cazul unui atac”. Dar el solicită partidului său să dea dovadă de mai multă deschidere față de livrările de arme. Este o poziție pe care și-a exprimat-o în mai multe rânduri, inclusiv în comentarii pentru DER SPIEGEL, săptămâna trecută. Colega europarlamentară, tot din Partidul Verzilor, Viola von Cramon, este mai directă: „Ar fi bine ca guvernul german să-și reconsidere poziția în această problemă”, spune ea. Dacă NATO îi va refuza Ucrainei aderarea, atunci alianța ar trebui cel puțin să ajute țara să se apere, adaugă ea.

Amenințarea în creștere

Dar ar schimba ceva? La începutul acestei săptămâni, una dintre cele mai conservatoare agenții de informații occidentale a numărat 56 de batalioane rusești de până la 800 de militari fiecare, pe o rază de 300 de kilometri de graniță. Alte agenții cred că numărul este și mai mare.

Rusia a adunat tot „necesarul pentru a duce un război adevărat”, spune un membru al unei agenții de informații occidentale și are „o gamă întreagă de posibilități militare” la dispoziție. Armata rusă, subliniază agentul de informații, a fost modernizată și a acumulat și experiență pe câmpul de luptă în operațiuni precum cea din Siria. Moscova, continuă agentul, a demonstrat că poate escalada și atenua conflictele. Între timp, armata ucraineană nu are nicio șansă împotriva forței ruse, consideră agentul de informații occidental, mai ales din cauza superiorității în aer a Rusiei. Iar armele din Occident nu ar putea schimba acest calcul, ceea ce înseamnă că astfel de livrări ar fi puțin mai mult decât simbolice.

Dar gesturile simbolice sunt și ele importante. O astfel de mișcare i-ar demonstra lui Putin că Occidentul este unifit. Și aliații ar vedea că Germania este un partener de încredere – chiar dacă Berlinul insistă continuu că fiabilitatea Berlinului nu este pusă la îndoială, că Germania lucrează strâns împreună cu SUA și că nu a fost confruntă cu critici. Potrivit guvernului german, Berlinul nu are, de fapt, o problemă, indiferent de ceea ce ar crede Emily Haber.

Cea mai mare problemă, desigur, este că nimeni nu știe ce plănuiește Putin. Este probabil, cred agențiile de informații occidentale, că el nici măcar el să nu știe. Activitățile sale, spun ei, au fost întotdeauna caracterizate de un grad semnificativ de imprevizibilitate.

Un scenariu considerat realist de către serviciile secrete occidentale este acela că președintele rus crede că este luat în serios doar atunci când crește presiunea. Ca atare, este în interesul lui să adopte o poziție amenințătoare. Conform acestui scenariu, un atac la scară largă asupra Ucrainei nu este probabil.

Un scenariu concurent, totuși, susține că Putin știe că nu va primi ceea ce cere și, prin urmare, este dispus să ia ceea ce vrea prin forța armelor. Unii din NATO sunt îngrijorați că ofensiva sa, dacă vine vorba de asta, nu se va limita la câteva regiuni din estul Ucrainei. Capacitățile pe care Rusia le-a construit, cred ei, vizează să ia Ucraina în întregime. >>

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s