Republica Moldova și relația cu România – un moment de aur, ivit în contextul vărsării de sânge din Ucraina – Laurențiu Mihu

Republica Moldova nu a beneficiat niciodată ca anul acesta de o asemenea atenție internațională: a primit statut de candidat la aderarea în UE, iar după Berlin, în aprilie, și București, în iulie, Parisul a găzduit, luni, ce-a de-a treia conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Următoarea va avea loc chiar la Chișinău.

Totodată, se poate spune același lucru și privind lucrurile prin prisma mediatizării pe plan internațional a relației speciale dintre cele două țări surori – România și Republica Moldova. Niciodată actualitatea nu a fost atât de prielnică punerii dosarului moldovenesc și în context românesc, având în vedere ultimele demersuri, ca și buna plasare a Bucureștiului de a prelungi și potența discursul Chișinăului, în formate de substanță – în cadrul UE, în cadrul NATO, în cadrul Parteneriatului Strategic România-SUA.

Mai mult, a devenit limpede, cred eu, pentru toată lumea – de la moldoveni, la români, la europeni și până la americani – că țara noastră face și poate face mult mai multe pentru îmbunătățirea situației din Republica Moldova decât orice altă țară de calibru similar. Și vorbim aici de aspecte cât se poate de concrete, de la finanțări sectoriale vitale, până la furnizarea de energie electrică și „consultanță” în domenii sensibile. De altfel, proximitatea geografică, de limbă, socială, culturală, ca și motivația istorică neechivocă sunt atuuri pe care, spre deosebire de alții, noi le avem în mod natural când vine vorba de Republica Moldova.

E drept, contextul impunea cu asupra de măsură cristalizarea atenției internaționale de care se bucură azi Republica Moldova. După războiul din Transnistria, țara nu a mai trecut prin atât de multe, teribile și simultane încercări ca în ultimele nouă luni, de când rușii au declanșat invazia din Ucraina. Iar ele se întețesc cu fiecare zi ce trece:

  • La granițele Republicii Moldova, Rusia duce un război feroce;
  • Acest război generează probleme economice și sociale suplimentare și sufocante pentru Republica Moldova.
  • Banii rusești și agenții Moscovei lucrează intens la subminarea ordinii constituționale și minarea drumului european.
  • Prețul energiei încovoaie o populație al cărei nivel de trai era oricum torpilat. De pildă, Republica Moldova va avea nevoie de încă 1,1 miliarde de euro pentru a trece peste această iarnă, după cum declara zilele trecute ministrul de Externe, Nicu Popescu
  • Accesul la energie al Republicii Moldova e teribil de precar, iar expunerea Chișinăului la șantajul Gazprom cunoaște un vârf fără precedent.
  • Republica Moldova a fost atins de războiul din Ucraina și altfel: în octombrie, pe teritoriul său a căzut o rachetă rusească , din fericire fără consecințele tragice pe care le-am văzut în Polonia. Iar foarte recent, au fost pene de curent în cascadă din cauza ploii rusești de rachete abătute asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Ei bine, acesta e în linii mari contextul, iar luni, la Paris, situația dramatică de peste Prut a fost subliniată cum se cuvine deopotrivă de președinții Maia Sandu și Emmanuel Macron.

Din ceea ce se știe, legat fie și numai de palierul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, creată de România, Germania și Franța, eu aș sublinia două elemente:

  1. În urma primelor două conferințe ministeriale, au rezultat angajamente financiare de peste 1,2 miliarde de euro, pentru sprijinirea Republicii Moldova.
  2. Platforma a înființat și șase grupuri de lucru compatibile cu direcțiile de reforme vitale și pentru o viitoare aderare la UE: (1) situația umanitară a refugiaților din Ucraina (grup de lucru co-prezidat de Germania și Canada); (2) combaterea corupției (co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord); (3) securitatea energetică (co-prezidat de Franța și Italia); (4) asistența financiară (prezidat de Comisia Europeană); (5) managementul frontierelor (prezidat de SUA); (6) reforma administrației publice și administrării finanțelor publice (co-prezidat de Olanda și Suedia).

Impresia mea este că de data aceasta există mai multă deschidere occidentală ca oricând de a ajuta Republica Moldova cu reformele profunde de care are nevoie. Dar mai presus de asta, am convingerea că asistăm la momentul acela special, e drept venit cu multă întârziere, de îndrăzneală occidentală fără precedent în a impulsiona și asista reformele din Republica Moldova fără a mai privi cu un ochi preocupat și la ceea ce va zice Rusia sau la cum va zice Rusia ceea ce are de comentat.

De altfel, mersul însuși al istoriei a demonstrat că menajarea occidentală, sub varii forme, a sentimentelor Moscovei față de Chișinău nu a dus, în realitate, la nimic bun – în ciuda mănușilor cu care cancelariile vestice s-au purtat pentru a nu „răni” orgoliul rusesc, Republica Moldova a rămas până în zi de azi expusă la șantajul Gazprom și a rămas teren de încercare a instrumentarului mișelesc folosit de Kremlin în relația cu statele ex-sovietice.

Iar dacă din acest punct de vedere Republica Moldova nu era un exemplu suficient de convingător, să privim la Ucraina. Ezitările și scrupulele menite să menajeze sentimentele rusești, de după anexarea Crimeei și până la actuala invazie, au fost în van. Ele nu au putut împiedica războiul, iar asta pentru simplul motiv (o axiomă în Europa de Est) că lăcomia Moscovei face ca niciun pas occidental înapoi să nu fie suficient.

Având în vedere urmele pe termen lung pe care le va lăsa războiul din Ucraina, se așterne în față o lung perioadă în care, e de anticipat, profilul internațional al Republicii Moldova nu poate decât să ia în greutate. Desigur, foarte multe depind de capacitatea cetățenilor moldoveni de a înțelege faptul că le revine un rol esențial de jucat, în toate privințele, pentru a consolida progresele care s-au făcut în acest context dramatic și atât de pătat de sânge ucrainean. Și îi revine, totodată, Bucureștiului să joace dezinhibat cartea cu care s-a trezit în mână, deopotrivă pentru binele fraților moldoveni, pentru aprofundarea relației speciale dintre cele două maluri ale Prutului și, în sens mai larg, pentru consolidarea securității pe termen lung a Europei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s